Premium
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" a publicat noul raport de monitorizare a antisemitismului în România, care face o analiză a evoluţiei discursului instigator la ură din mediul online şi acţiunile cu caracter extremist, antisemit manifestate în spaţiul public, potrivit Agerpres.
Potrivit raportului, contextul pandemic, desfăşurarea campaniilor de vaccinare, semnalarea publică a pericolului generat de creşterea cazurilor de antisemitism şi promovarea cunoaşterii istoriei Holocaustului sunt principalii factori care în ultimul an, în plan autohton, au determinat "o intensificare" a discursului instigator la ură în spaţiul public online şi offline.
"Semnalele de alarmă în privinţa prezenţei antisemitismului în România nu au determinat o încetinire a mesajelor extremiste, din contră, s-au adaptat noilor teme prezente pe agenda publică, împletind negarea Holocaustului cu cea a antisemitismului şi întărind teoria că se doreşte impactarea în mod negativ a imaginii României de către cei care urmăresc interese politice sau deservesc puteri externe", se menţionează în document.
Institutul susţine, totodată, că rămân "o constantă" actele de vandalizare, acţiunile de elogiere a foştilor legionari, persoanelor condamnate pentru crime de război sau cunoscute pentru atitudinile extremiste, mesajele antisemite în Parlament şi trivializarea memoriei victimelor Holocaustului.
La nivelul autorităţilor centrale, angajamentul de combatere a acţiunilor extremiste este reconfirmat prin adoptarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi prin introducerea în şcoli a disciplinei Istoria evreilor şi a Holocaustului din România, se evidenţiază în raport.
În schimb, relevă documentul, la nivelul structurilor locale, al funcţionarilor, magistraţilor şi structurilor cu atribuţii de implementare a legilor şi măsurilor adoptate de Parlament şi Executiv se constată o cunoaştere "precară", "o lipsă de conştientizare a problematicii monitorizate şi de responsabilitate", fapt care îngreunează punerea în practică a intenţiilor clar afirmate de autorităţile centrale.
"De aceea, în spaţiul public din România, continuă să existe străzi şi monumente ale unor persoane condamnate pentru crime de război. Cu excepţia unui caz izolat (Consiliul Local Constanţa a hotărât redenumirea Străzii Mareşal Ion Antonescu), lista identificată de presă în august 2021 rămâne neschimbată la momentul redactării raportului", se notează în document.
Conform raportului, la nivelul societăţii, segmentul cu atitudini şi comportamente extremiste este "încurajat" de "lipsa de reacţie" a autorităţilor şi în conjuncturi specifice nu ezită să se exprime şi să-şi facă auzite "prejudecăţile" şi "intoleranţa".
"Actele de vandalizare a locurilor cu o simbolistică aparte pentru comunităţile evreieşti din România, elogierea memoriei foştilor legionari, a persoanelor condamnate pentru crime de război sau cunoscute pentru atitudinile extremiste, mesajele antisemite în Parlament şi trivializarea memoriei victimelor Holocaustului rămân o constantă în spaţiul public din România", se mai arată în documentul citat.
O altă observaţie din raport vizează discursul instigator la ură, care continuă să se manifeste "intens" în mediul online, pe website-uri, bloguri, platforme de socializare, valorificând teme prezente pe agenda publică - campania de vaccinare, combaterea antisemitismului, studierea Istoriei evreilor şi a Holocaustului în şcoli, declanşarea războiului în Ucraina, promovând teorii ale conspiraţiilor şi idei precum "evreii conduc lumea/România".
"Facebook continuă să fie reţeaua de socializare cea mai populară în România, reprezentând o sursă principală de informare, un canal major de exprimare publică. Platforma şi-a îmbunătăţit mecanismele de eliminarea conţinuturilor care contravin legii sau standardelor comunităţii. Măsurile luate determină utilizatorii care distribuie conţinut antisemit să migreze către alte canale de comunicare online, mult mai permisive, precum Telegram sau VK", se explică în documentul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel".
"Semnalele de alarmă în privinţa prezenţei antisemitismului în România nu au determinat o încetinire a mesajelor extremiste, din contră, s-au adaptat noilor teme prezente pe agenda publică, împletind negarea Holocaustului cu cea a antisemitismului şi întărind teoria că se doreşte impactarea în mod negativ a imaginii României de către cei care urmăresc interese politice sau deservesc puteri externe", se menţionează în document.
Institutul susţine, totodată, că rămân "o constantă" actele de vandalizare, acţiunile de elogiere a foştilor legionari, persoanelor condamnate pentru crime de război sau cunoscute pentru atitudinile extremiste, mesajele antisemite în Parlament şi trivializarea memoriei victimelor Holocaustului.
La nivelul autorităţilor centrale, angajamentul de combatere a acţiunilor extremiste este reconfirmat prin adoptarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi prin introducerea în şcoli a disciplinei Istoria evreilor şi a Holocaustului din România, se evidenţiază în raport.
În schimb, relevă documentul, la nivelul structurilor locale, al funcţionarilor, magistraţilor şi structurilor cu atribuţii de implementare a legilor şi măsurilor adoptate de Parlament şi Executiv se constată o cunoaştere "precară", "o lipsă de conştientizare a problematicii monitorizate şi de responsabilitate", fapt care îngreunează punerea în practică a intenţiilor clar afirmate de autorităţile centrale.
"De aceea, în spaţiul public din România, continuă să existe străzi şi monumente ale unor persoane condamnate pentru crime de război. Cu excepţia unui caz izolat (Consiliul Local Constanţa a hotărât redenumirea Străzii Mareşal Ion Antonescu), lista identificată de presă în august 2021 rămâne neschimbată la momentul redactării raportului", se notează în document.
Conform raportului, la nivelul societăţii, segmentul cu atitudini şi comportamente extremiste este "încurajat" de "lipsa de reacţie" a autorităţilor şi în conjuncturi specifice nu ezită să se exprime şi să-şi facă auzite "prejudecăţile" şi "intoleranţa".
"Actele de vandalizare a locurilor cu o simbolistică aparte pentru comunităţile evreieşti din România, elogierea memoriei foştilor legionari, a persoanelor condamnate pentru crime de război sau cunoscute pentru atitudinile extremiste, mesajele antisemite în Parlament şi trivializarea memoriei victimelor Holocaustului rămân o constantă în spaţiul public din România", se mai arată în documentul citat.
O altă observaţie din raport vizează discursul instigator la ură, care continuă să se manifeste "intens" în mediul online, pe website-uri, bloguri, platforme de socializare, valorificând teme prezente pe agenda publică - campania de vaccinare, combaterea antisemitismului, studierea Istoriei evreilor şi a Holocaustului în şcoli, declanşarea războiului în Ucraina, promovând teorii ale conspiraţiilor şi idei precum "evreii conduc lumea/România".
"Facebook continuă să fie reţeaua de socializare cea mai populară în România, reprezentând o sursă principală de informare, un canal major de exprimare publică. Platforma şi-a îmbunătăţit mecanismele de eliminarea conţinuturilor care contravin legii sau standardelor comunităţii. Măsurile luate determină utilizatorii care distribuie conţinut antisemit să migreze către alte canale de comunicare online, mult mai permisive, precum Telegram sau VK", se explică în documentul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel".
