Sectorul media european se află la o răscruce crucială pe măsură ce tehnologiile de inteligenţă artificială (AI) continuă să remodeleze economiile şi industriile din întreaga lume. Într-o dezbatere pe această temă desfăşurată miercuri la Bruxelles s-a evidenţiat că inteligenţa artificială vine oportunităţi inovatoare, dar şi cu provocări semnificative în ceea ce priveşte standardele etice, aspectele legate de drepturile de autor, integritatea informaţiilor şi viitorul jurnalismului, conform Agerpres.
Folosirea tehnologiei inteligente în jurnalism poate aduce numeroase beneficii, dar şi dezavantaje. Cel mai important avantaj este reducerea timpului de lucru prin generarea de articole, culegerea şi distribuirea informaţiilor, traduceri. În schimb, există riscul de erori şi, în plus, pot apărea probleme de etică şi subminarea încrederii cititorilor.
În acest context, riscurile şi avantajele pe care AI le aduce peisajului media european s-au aflat în centrul dezbaterii cu tema "Mass-media europeană într-o lume a inteligenţei artificiale: Provocări, oportunităţi şi perspective", organizată marţi la sediul din Bruxelles al Parlamentului European (PE) de Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă (EANA) în parteneriat cu europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreşedinte al PE.
În intervenţia sa din deschiderea dezbaterii, Victor Negrescu s-a referit la impactul AI asupra mass-media europene, resimţit, de exemplu, prin creşterea consumului de ştiri în rândul tinerilor. Acest lucru arată că inteligenţa artificială este de natură să determine o schimbare în relaţia dintre consumatorii de ştiri şi instituţiile media în sensul nevoii de a adapta conţinutul media la publicul ţintă.
Analizând cum pot adopta organizaţiile media europene noile tehnologii pentru a rămâne competitive într-o lume tot mai digitalizată şi automatizată, participanţii au susţinut implementarea unor instrumente de monitorizare în toate statele europene pentru a exista garanţii că drepturile consumatorilor la informaţii veridice sunt protejate şi că inteligenţa artificială nu devine sursă de dezinformare.
În acest sens, vorbitorii au subliniat că verificarea informaţiilor obţinute cu ajutorul AI face parte din noile responsabilităţi ale companiilor media în această epocă dominată de algoritmi şi maşini inteligente, pentru a asigura transparenţa şi diversitatea surselor de informare.
De asemenea, au pledat pentru transparenţă în algoritmi, astfel încât să poată fi identificat cât dintr-un anume conţinut este produs de om şi cât provine din IA, subliniind totodată că tehnologia nu poate să înlocuiască pe deplin munca umană şi că acestea două trebuie să fie complementare.
Totodată, s-a subliniat că este nevoie de dezvoltarea unor strategii de utilizare a inteligenţei artificiale care să aibă la bază unui set de valori şi principii, context în care participanţii s-au referit şi la implementarea cadrului legislativ care reglementează utilizarea AI la nivelul UE.
În iunie 2024, UE a adoptat Legea privind Inteligenţa Artificială, prima din lume în acest domeniu, ce va deveni deplin aplicabilă la 24 de luni de la intrarea în vigoare. Această lege trebuie să încurajeze inovarea în domeniul AI şi în acelaşi timp să protejeze drepturile consumatorilor la informaţii veridice, să prevină dezinformarea şi să asigure respectarea drepturilor de autor ale mass-media, au punctat vorbitorii.
La dezbaterea de la Bruxelles au fost reprezentate agenţii de presă membre EANA, între care şi AGERPRES.
Comentează