Premium
Proprietăţile demnitarilor sau ale funcţionarilor publici din Republica Moldova vor putea fi evaluate, pentru a fi făcută o corelaţie între venituri şi valoarea de piaţă a bunurilor deţinute. Măsura este prevăzută în noua lege privind funcţionarea Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), care a intrat în vigoare la sfârşitul lunii octombrie. Actul normativ mai dă posibilitatea inspectorilor de integritate să extindă verificările în cazul membrilor familiilor demnitarilor sau funcţionarilor publici, dacă aceştia beneficiază de donaţii suspecte.
Într-un interviu acordat AGERPRES, preşedintele ANI a Republicii Moldova, Rodica Antoci, vorbeşte atât despre legea care dă bătăi de cap tuturor bugetarilor moldoveni, dar şi despre anchetele pe care instituţia pe care o conduce le-a deschis împotriva fostului preşedinte al ţării Igor Dodon, informează Agerpres.ro.
AGERPRES: În ce măsură Republica Moldova avea nevoie de o instituţie de control aşa cum este Autoritatea Naţională de Integritate?
Rodica Antoci: În Republica Moldova Agenţia Naţională de Integritate a fost un deziderat important în crearea şi asigurarea statului de drept, mai ales din partea partenerilor de dezvoltare, şi aici ne referim la Uniunea Europeană, care a dorit foarte mult ajustarea cadrului normativ pe declararea averilor şi intereselor personale - ce intrau în competenţa fostei Comisii Naţionale de Integritate - şi ajustarea acestui cadru pentru a deveni o instituţie independentă, apolitică şi care să prevină şi să asigure integritatea funcţiei publice şi a funcţiei de demnitate publică în Republica Moldova, anume prin acele controale pe care le fac inspectorii de integritate, prin modul cum se declară averile şi interesele personale ale funcţionarilor, modul de soluţionare a conflictelor de interese, a incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor.
Rolul Autorităţii Naţionale de Integritate se regăseşte în mai multe documente politice prin care Republica Moldova are mai multe angajamente faţă de Uniunea Europeană şi nu numai, faţă de toţi partenerii săi externi. Datorită acestui suport masiv din partea partenerilor externi, astăzi în Republica Moldova avem o instituţie puternică, cum este ANI, o instituţie care deja este funcţională, cu inspectori de integritate, care, dacă analizăm activitatea domniilor lor şi a rezultatelor pe care le au în urma dosarelor de control pe care le-au obţinut, constatăm importanţa şi deranjul creat acelor subiecţi ai declarării care cad sub incidenţa legii ANI.
AGERPRES: Cadrul juridic cu privire la activitatea ANI a fost modificat de curând, iar noua lege abia a intrat în vigoare. Ce aduce nou acest act normativ?
Rodica Antoci: Cadrul legislativ al ANI este o idee şi o promovare a Autorităţii încă din 2019, pentru că în acel cadru legal, aprobat în 2016 şi care a fost aplicat cu întârziere de către inspectorii de integritate, s-a constatat că sunt necesare anumite ajustări pentru a debloca anumite aspecte de control pentru inspectorii de integritate. Noua lege, care deja a intrat în vigoare din data de 28 octombrie anul curent, aduce ca noutate cele trei condiţionalităţi ale documentului de politici macro-financiare de suport COVID-19, şi anume declararea bunurilor la valoarea de piaţă, atât din partea subiecţilor declarării, cât şi posibilitatea extinderii în procedură de control a faptului ca inspectorii de control să solicite evaluarea bunurilor mobile sau imobile, ceea ce nu permitea legea anterioară. În cazul în care în procedura de control există persoane terţe sau copii majori ce deţin donaţii sau alte bunuri pe care le donează subiectul declarării, aceste persoane să facă parte din procedura de control. Bineînţeles, pe alocuri, cadrul nou adoptat poate nu a îndeplinit doleanţele Autorităţii Naţionale de Integritate sau ale experţilor tehnici ai Consiliului Europei. La moment, suntem în perioada de analiză şi implementare, cu reevaluarea, elaborarea şi ajustarea cadrului metodologic intern şi a regulamentelor interne, astfel încât procedurile de control care sunt în derulare sau vor fi în derulare la inspectorii de integritate să nu sufere blocaje. Ne-am fi dorit să avem la dispoziţii finale şi tranzitorii un termen rezonabil ca să putem ajusta mai multe aspecte interne.
AGERPRES: Se impune o bună colaborare cu celelalte instituţii de control din Republica Moldova?
Rodica Antoci: Aveţi dreptate. Prin lege s-a impus acum ca toate instituţiile să coopereze cu Autoritatea, deoarece în mai multe interviuri şi solicitări am menţionat că este o lipsă de cooperare inter-instituţională între ANI şi celelalte instituţii, pentru că, atunci când se constată aspecte ce ţin de domeniul fiscal sau de organul de urmărire penală, inspectorul imediat sesizează organele fiscale, procuratura anti-corupţie. Marea majoritate rămâneau a nu fi examinate sau a fi refuzate de către aceşti ofiţeri. De aceea, prin lege s-a menţionat ca aceste structuri să coopereze sau să acorde suportul necesar, deoarece până la urmă în comun facem un lucru benefic societăţii, şi anume a identifica dacă avem funcţionari în funcţii publice sau în funcţii înalte în Republica Moldova care deţin averi nejustificate, care, ulterior, într-un dosar penal poate să fie examinat şi sub aspectul dacă nu există o îmbogăţire ilicită sau dacă nu există încălcări penale cu privire la falsul în declaraţia de avere de interese personale. Aici ne referim şi la organele fiscale, care trebuie să revizuiască care a fost contribuţia acelor donatori la sume exagerate, dacă au plătit impozite. Toate aceste lucruri aduc îmbunătăţiri atât statului, cât şi bugetului statului pentru a avea o viaţă mai bună în Republica Moldova
AGERPRES: Din perspectiva cetăţeanului simplu, este evidentă îmbogăţirea ilegală a demnitarului şi a funcţionarului public?
Rodica Antoci: Să ştiţi că noi avem din 2018 sistemul informaţional e-integritate, care a permis depunerea electronică a declaraţiilor de avere de către subiecţii declarării. În tot acest răstimp, o dată ce a devenit publică declaraţia pe care o depune orice funcţionar care vine într-o funcţie publică, am constatat că este o completare mult mai corectă, iar cetăţeanul simplu poate verifica dacă cunoaşte bunuri sau ce deţine acel funcţionar. Imediat poate să sesizeze Autoritatea, ceea ce ne permite să examinăm. Ceea ce nu putem încă la moment să demonstrăm sunt acele bunuri nejustificate sau acele bunuri pe care le deţin subiecţii în afara teritoriului Republicii Moldova. Dacă analizăm dosarele de avere pe care le deţin inspectorii de integritate, totuşi constatăm că, indiferent că este un simplu consilier, funcţionar public sau este un demnitar, toţi admit încălcări şi au averi nejustificate sau diferenţe substanţiale pe care le constată inspectorii în procedura de control şi pe care ulterior le transmit Procuraturii pentru a le examina sub aspect de îmbogăţire ilicită.
AGERPRES: Care este persoana cu cea mai înaltă demnitate publică pe care aţi anchetat-o?
Rodica Antoci: Dacă veţi analiza rapoartele Autorităţii, veţi observa la noi că toţi subiecţii declarării sunt de la cel mai înalt nivel, de la foşti preşedinţi de ţară până la simpli funcţionari publici, chiar şi din cadrul bibliotecilor sau directori de şcoală. Foarte multă lume ne critică că mai mult ne concentrăm pe consilieri, sau primari, sau directori de şcoală, dar aici vin mai multe sesizări din partea cetăţeanului simplu, pentru că ei cunosc care este situaţia în acea localitate şi, o dată ce află de Autoritate, ne sesizează. Avem funcţionari de la judecători, procurori, conducători de instituţii până la simpli cetăţeni. Categoria strictă ce este reglementată în cadrul legal al ANI sunt subiecţii de competenţă de control ai ANI şi ei sunt toţi egali în faţa legii.
AGERPRES: Acţiunile dumneavoastră s-au îndreptat şi împotriva unui fost preşedinte al Republicii Moldova. În ce constau verificările?
Rodica Antoci: În privinţa fostului preşedinte al Republicii Moldova (n.r.- Igor Dodon) sunt mai multe sesizări. Sunt sesizări şi sub aspectul de control al averilor şi intereselor personale, avem şi aspectul privind încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor. La momentul dat, ambele sunt în procedură de control la inspectorii de integritate şi aşteptăm soluţii şi deciziile lor pe aceste două aspecte.
AGERPRES: Cum este valorificat actul final al ANI? E contestat de cele mai multe ori?
Rodica Antoci: Bineînţeles. Marea majoritate, 90% din actele de constatare, cu constatarea încălcării regimului juridic, indiferent dacă este avere, dacă este conflict de interese, se contestă în instanţa de judecată. În viziunea mea, marea majoritate trag de timp, pentru că acel act de constatare produce anumite efecte, fie că este un control într-un dosar penal la Procuratură, fie că această persoană deja este introdusă într-un registru de interdicţii de a ocupa o funcţie publică o anumită perioadă de timp, fie acea persoană îşi pierde mandatul. Dacă mai avem şi avere, se merge pe confiscarea averii în instanţa de judecată, acele sume care au fost constatate cu diferenţă substanţială. Avem puţine decizii finale. Sperăm în viitorul apropiat, cu noua modificare a cadrului legal, să reuşim ca acest timp să nu mai fie tăiat şi să avem o finalitate mult mai clară, astfel încât munca depusă de inspectorii de integritate şi cele constatate cu adevărat să vină cu soluţii din partea instanţelor şi ulterior să demonstrăm acel indicator de performanţă per instituţie.
