Premium
Liberalul Andrianos Giannou a fost ales vicepresedinte YEPP (n.r. Youth of European People's Party - organizatia de tineret a PPE) la ultimul congres al organizatiei, cu 98,1% din voturile participantilor. Congresul se organizează o dată la doi ani, iar principalul scop este alegerea membrilor biroului organizaţiei. Biroul YEPP are 13 membri.
Intr-un interviu acordat stiripesurse.ro, Andrianos Giannou a prezentat principalele obiective ale organizatiei de tineret a PPE, dar si despre modul in care au fost primiti vechii liberali in familia popularilor. Vicepresedintele YEPP vede intr-o lumina optimista si viitorul Romaniei. El considera ca aceasta are potentialul de a ajunge un lider regional important.
1. Recent ați fost ales vicepreședinte al YEPP. Care au fost cele mai importante etape ale carierei dumneavoastră până în acest punct? Ce sfat le-ați da tinerilor care se gândesc la o carieră politică?
Andrianos Giannou: Muncă, seriozitate și perseverență. Politica, mai ales domeniul relațiilor externe, seamănă mai mult cu un maraton, nu cu un sprint. Mă implic activ în acest domeniu timp de zece ani, din 2005. Nu consider că sunt în poziția de a da sfaturi, dar cred că orice tânar care aspiră la o carieră politică trebuie să se dedice unei profesii: politica nu este o meserie, este un serviciu în slujba cetățeanului. Valoarea politicianului este dată în primul rând de contribuția lui în societate, adeseori prin profesia lui. Pe urmă vine viziunea și convingerea de a lupta pentru binele colectiv.
2. Ce rezoluții a adoptat noua conducere YEPP și care sunt cele mai importante proiecte pe care le promovează?
A.G: Proiectul principal al noii conduceri pentru următorii doi ani îl reprezintă lupta împotriva populismului și a extremismului, fenomene deja alarmante. Promovarea viziunii și soluțiilor propuse referitor la problema șomajului în rândul tinerilor, un proiect inițiat în mandatul trecut, va continua. Totodată, YEPP a pus accent pe dezvoltarea relațiilor transatlantice, un proiect care intră în responsabilitățile mele. Am fost însărcinat cu organizarea primului summit transatlantic al tineretului, un eveniment care a avut loc în Washington D.C., în noiembrie anul trecut, unde am reușit să reunim 50 de tineri politicieni și tineri experți în agenda transatlantică. Anul acesta vom repeta evenimentul, cu implicarea mai multor instituții americane și europene, alături de Institutul Internațional Republican, cu sprijinul căruia am organizat și prima ediție. Agenda transatlantică va domina dezbaterea politică în Europa în anii următori: Parteneriatul Transatlantic de Comerț și Investiții, dezbătut actualmente în Comisia Europeană sau în Parlamentul European, dar și în capitalele europene, are capacitatea de a deveni catalizatorul creșterii economice. Tematica securității colective, în special viitorul NATO în era globalizării, este o discuție de interes strategic pentru România.
3. Cum se vede de la Bruxelles și din YEPP situația tinerilor din Romania, a educației, a integrării lor pe piața muncii, a ratei șomajului? Ce soluții / recomandări are UE?
A.G.: Când vine vorba de imaginea noastră în Bruxelles și în Europa în general, avem de suferit din cauza populismulului unei părți din presa europeană. Dar tinerii români din diaspora sunt cei mai buni ambasadori ai imaginii adevărate a țării. Vă dau un exemplu: un interviu cu Președintele Iohannis a apărut recent în Financial Times, una dintre publicațiile cele mai prestigioase la nivel global. Cu puțin timp în urmă, la începutul lunii iunie, a apărut în aceeași publicație profilul unui alt român, Emi Gal, un tânăr antreprenor de succes în domeniul IT, descris des ca Mark Zuckerberg al României. Nu-l cunosc personal, dar acest fapt este impresionant. Deci se poate. Reprezintă o Românie creativă, deschisă, întreprinzătoare. Cum de altfel și ceilalți tineri care studiază la universitățile europene și pe care aș dori în viitor să-i vad venind înapoi în țară. Dar și tineri intreprinzători din țară, care au ales să rămână aici și să se lupte pentru visul lor, în ciuda birocrației și a corupției. Este adevărata imagine a României care trebuie promovată.
4. Relativ recent vechii liberali s-au alaturat PPE-ului. Cum a fost privită această trecere de la ALDE la PPE? Cum au fost primiți liberalii? Gestul lor a fost interpretat, chiar și de un număr restrâns de persoane, drept o trădare, un act lipsit de onoare, mai ales în condițiile în care anunțul a venit imediat după alegerile europarlamentare?
A.G.: Nu a fost o trădare. Unificarea celor două mari partide ale dreptei, PDL și PNL a fost un lucru firesc, dar și esențial pentru stabilitatea sistemului politic din România si nu numai. Cum să fie considerată așa ceva o trădare, un act lipsit de onoare? Dimpotrivă. Vedeți, în PPE tradiția creștin-democrată coexistă cu cea liberală și conservatoare. PPE, și în cadrul lui, noul PNL, promovează coexistența celor trei doctrine ideologice, cum de altfel și Partidul Republican din Statele Unite ale Americii, unde liberali clasici și conservatori au conviețuit cu succes timp de zeci de ani, adoptând fuzionismul ideologic, pentru a folosi termenul care se regăsește în literatura politica. Liberalii sunt văzuți bine în PPE. Partidul Popular European este o alianță a principiilor, a valorilor. Trădarea face parte din vocabularul micropolitic local. Haideți să construim ceva solid, este ușor să critici.
5. Care sunt punctele esențiale care deosebesc PPE de ALDE?
A.G.: La nivel ideologic, ALDE este o coaliție de partide liberale, care include și liberali de centru-stânga. Diferența principală este lipsa elementului conservator și creștin-democrat, un spirit mai conservator, care se regăsește în PPE, partidul care a moștenit tradiția și istoria lungă a curentului popular. În plus, PPE este cel mai puternic partid în Parlamentul European și are cel mai mare număr de comisari, șansele de a avea un cuvânt de spus în decizii care privesc politici si viitorul european sunt mult mai pregnante în comparatie cu cele pe care le are ALDE, un partid care se adresează unui segment al electoratului mult mai mic: ALDE este un partid, PPE este un curent și o forță.
6. Cum se prevede viitorul României? Ce rol poate juca țara noastră la nivel global și european?
A.G.: România are unica șansă de a deveni o insulă a stabilității și a prosperității în zona noastră și, în același timp, cel mai predictibil și credibil, cel mai valoros partener pentru aliații noștri occidentali, UE și SUA. Conflictul din Ucraina, criza din Grecia, instabilitatea recurentă în Peninsula Balcanică, atitudinea Ungariei, alegerea în luna mai a unui eurosceptic în functia de președinte al Poloniei (țară care până acum a fost considerată de mulți puterea regională) și nu în ultimul rând situația din Moldova, toate acestea reprezintă factori de risc. Acest context geopolitic necesita un lider regional. România, ca stat, poate dobândi acest potențial, însă sunt necesare stabilitatea internă și consensul național, iar aici mă refer nu doar la partidele politice, dar și la instituțiile statului și la mediul de afaceri, la viziunea noastră comună pentru viitor. Prin alegerea Președintelui Iohannis și prin decizia lui și a noului PNL de a urmări un traseu politic al corectitudinii, seriozității și profesionalismului, pot spune ca aceasta realizare nu este departe de a deveni realitate.
