INTERVIU | Șefului Cancelariei Prim-ministrului dezvăluie semnificațiile unui moment istoric - România, centrul securității cibernetice din UE

Prima structură europeană găzduită de România care va gestiona fondurile și investițiile străine în securitate cibernetică a fost inaugurată la București. Centrul European pentru Competenţe în domeniul Securităţii Cibernetice va funcţiona în clădirea CAMPUS a Universităţii Politehnica din Bucureşti. Instituţia va număra 60 de angajaţi. STIRIPESURSE.RO prezintă un interviu cu șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean, președintele grupului de lucru interinstituțional care a pregătit operaționalizarea Centrului Cyber.

- România va deschide la București Centrul European de Competențe în materie de securitate cibernetică (ECCC-Centrul Cyber al UE), centru de care din funcția pe care o aveți știu că vă ocupați. Ce înseamnă pentru România acest Centru și ce mesaj transmite țara noastră pentru țările partenere?

- România a câștigat selecția pentru găzduirea la București a sediului Centrului european de competențe în materie de securitate cibernetică, denumit mai simplu Centrul Cyber, în urma votului acordat în Consiliul UE de statele membre, la 9 decembrie 2020.

Trebuie spus că Centrul Cyber este o structură nou înființată la nivel UE (cadrul juridic/ regulamentul de înființare a intrat în vigoare în iunie 2021) care are ca obiectiv sprijinirea inovării și politicii industriale în domeniul securității cibernetice, un domeniul de maxim interes astăzi, mai ales având în vedere obiectivul politic al transformării digitale pe care Uniunea și statele membre și l-au asumat.

Pentru România, câștigarea acestui sediu are o multiplă semnificație. Este prima structură a Uniunii Europene cu sediul în România, deci o premieră pentru țara noastră și, în același timp, o reconfirmare a rolului României în plan european și a contribuției concrete pe care o aducem la asigurarea unei Uniuni competitive tehnologic și industrial și reziliente în domeniul securității cibernetice.

Găzduirea la București a Centrului Cyber-ECCC poziționează România drept un veritabil pol european de expertiză în domeniul securității cibernetice, certificând competențele specializate la standarde înalte pe care țara noastră le asigură și furnizează, mai ales prin resursa umană/experții ICT deosebit de bine pregătiți.

Să nu uităm că România se plasează printre țările fruntașe ale Uniunii Europene în ceea ce privește numărul exponențial al licențiaților ICT și, mai ales a formării femeilor-experți în acest domeniu. Totodată, România se afirmă în termenii cei mai concreți prin infrastructura de comunicații foarte bine dezvoltată, conducând detașat topul statelor care asigură accesul cuprinzător la internet.

Deschiderea în curând la București a porților Centrului ECCC, situat într-un ecosistem vibrant, în apropierea centrelor de cercetare, formare și inovare  din capitală, reflectă capacitatea consistentă și angajamentul ferm al României de a asigura o abordare vizionară și complet integrată între acțiunile de la nivel național și cele la nivel european în sprijinul consolidării rezilienței cibernetice.

Cu atât mai mult în actualul context geostrategic complicat, marcat de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, dezvoltarea unor instrumente europene puternice de securitate cibernetică în întreaga Uniune și stimularea investițiilor în inovarea și implementarea infrastructurilor de rețea de mare capacitate constituie obiective cheie care pot fi livrate cu succes prin activitățile strategice pe care Centrul Cyber le va desfășura la București.

Prin instalarea Centrului ECCC, România are oportunitatea de a pune și mai mult în valoare cadrul strategic dezvoltat în materie de securitate cibernetică. De asemenea, mesajul pe care România îl transmite prin găzduirea acestui Centru este că poate asigura un mediu mai coerent și incluziv pentru extinderea resurselor de inovare europeană și dezvoltarea unui sistem solid de educație privind apărarea cibernetică, grație sectorului privat prosper și a numeroaselor start-up-uri digitale pe care țara noastră le deține și care sunt recunoscute pe plan internațional.

România are astfel oportunitatea de a funcționa ca un hub european al inovării digitale și al consolidării rezilienței cibernetice, promovând cooperarea deschisă și constructivă cu partenerii europeni și internaționali. Găzduirea Centrului confirmă obiectivul Guvernului României de a asigura un nivel ridicat de securitate cibernetică în Europa și un spațiu cibernetic deschis și sigur.

Guvernul României a acordat tot sprijinul pentru pregătirea operaționalizării la București a Centrului Cyber, în acest sens funcționând, prin Decizia a prim-ministrului, Grupul GLI-CYBER, coordonat de Cancelaria prim-ministrului.

În tot acest proces de pregătire a operaționalizării, am colaborat îndeaproape  cu Comisia Europeană, cu comisarul european pentru Piață Internă Thierry Breton, precum și cu serviciile Comisiei Europene, dat fiind interesul nostru al tuturor ca funcționarea la București a Centrului Cyber să se deruleze în cele mai bune condiții, iar Centrul să își îndeplinească cu succes rolul strategic de formulare a deciziilor de investiții în domeniul securității cibernetice. .

- Având în vedere rolul acestui centru și contextul general internațional după războiul din Ucraina, ați primit sau sesizat reacții/semnale de la țări precum Rusia, China, India sau SUA referitoare la acest centru? Cum văd marile puteri mondiale acest centru de la București?

- Centrul Cyber-ECCC reprezintă eminamente o structură a Uniunii Europene, constituită cu obiectivul de a asigura un salt european exponențial în efortul comun de consolidare a rezilienței cibernetice, prin sprijinirea cercetării și intensificării dezvoltării tehnologice în acest domeniu specific în întreaga Uniune.

Scopul activităților strategice pe care Centrul le va derula este de a contribui la implementarea celor mai noi tehnologii în materie de securitate cibernetică, de a sprijini IMM-urile europene din acest sector de nișă, de a dezvolta cercetarea și inovarea pe dimensiunea de apărare cibernetică, deci într-un cuvânt asigurarea unui ecosistem european eficient și incluziv de securitate cibernetică.

Centrul va aduce împreună industria de profil, instituții academice și de cercetare, asociații de profil din cadrul societății civile, pentru a promova pe baze solide o comunitate cuprinzătoare de competențe care diseminează expertiză în materie de securitate cibernetică la nivelul Uniunii.

Prin activitățile pe care Centrul Cyber-ECCC le va opera de la București, obiectivul este de a livra, la standarde de calitate înaltă, securitate cibernetică sporită pentru Europa.

În actuala configurație de securitate, apărarea cibernetică constituie un obiectiv transversal al politicilor Uniunii Europene, în dimensiunile lor externă și internă. Consolidarea rezilienței cibernetice este o acțiune care se clădește prin unitatea și solidaritatea statelor membre UE, inclusiv având alături parteneri terți „like-minded”, cu care împărtășim valori comune.

- ECCC va avea și rol de coordonare a finanțărilor (din programele Orizont / Digital Europe, care valorează peste 2 miliarde de euro) în ceea ce privește securitatea cibernetică la nivel european. Are România funcționari publici pregătiți să gestioneze astfel de dosare complexe sau o să fie angajați din alte țări europene în cadrul ECCC România? Câte posturi estimați că o să aibă centrul?

- Conform regulamentului UE de înființare, personalul Centrului Cyber va fi compus din cetățeni ai mai multor state ale Uniunii Europene încadrați atât ca personal contractual, cât și ca experți naționali detașați. Acești experți sunt selectați conform procedurilor de selecție aplicabile tuturor instituțiilor europene.

România are un număr semnificativ de specialiști cu experiență practică în proiecte de cercetare și cooperare cyber finanțare cu fonduri UE, inclusiv prin ECCC. În ultimii trei ani, s-a reușit o creștere semnificativă a participării organizațiilor din România la acestea și s-a format o masă critică de specialiști români pregătiți să gestioneze dosare complexe de finanțare în domeniul securității cibernetice.

Numărul precis de posturi al ECCC și schema de personal aferentă sunt decise de către Consiliul de conducere al Centrului. Vorbim în esență, într-o primă fază,  de un număr de 30-40 experți care va constitui personalul cheie al Centrului.

- Considerați că acest centru o să atragă și alte investiții ulterioare în sectorul IT la noi în țară?

- Ca principiu, putem spune că orice stat membru și sau capitală europeană care găzduiește o agenție sau structură UE prezintă o mai mare atractivitate pentru mediul de afaceri sau pentru diferiții actori instituționali și economici, mai ales în conexiune cu respectivul domeniu. Este, dacă vreți, un semnal al relevanței respectivului stat membru în raport cu un anumit domeniu de activitate și cu ansamblul procesului decizional în plan european.

De la momentul desemnării României ca țară gazdă a ECCC, un număr semnificativ de firme private în domeniul IT, al noilor tehnologii și evident al securității cibernetice au decis să își înființeze sucursale și filiale în România, și au recrutat deja echipe de securitate cibernetică cu obiectivul de a fi active în relația cu Centrul european și cu alți membri ai ecosistemului cibernetic de la noi din țară.

Este evident că aceste investiții sunt un prim pas foarte semnificativ ce transmite mesajul că România este locul unde trebuie investit, mai ales atunci când discutăm de domeniul securitate cibernetică.

În plus, aș dori să subliniez și că accelerarea digitalizării României, inclusiv prin implementarea reformelor și proiectelor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență, va determina o creștere a dinamicii și pe dimensiunea de securitate cibernetică. Prin urmare, va exista clar o dinamică diferită în acest domeniu, care va fi benefică atât pentru ECCC cât și pentru actorii interesați din România.

- Are și o parte academică. Vor putea să studieze studenții și cei care lucrează în cercetare la centru?

- ECCC finanțează deja și va mări semnificativ nivelul de finanțare pentru dezvoltarea și creșterea sectorului industrial, tehnologic și de cercetare european în materie de securitate cibernetică. Beneficiarii acestor finanțări sunt membrii comunității de competențe în materie de securitate cibernetică, inclusiv entități de cercetare, industria și sectorul public. Prin urmare, studenții și cei care lucrează în cercetare nu vor putea să studieze la ECCC direct, dar vor fi beneficiari ai componentelor de educație și pregătire ai programelor și proiectelor pe care Centrul le finanțează prin intermediul comunității.

- Având în vedere că sunteți clujean nu pot să nu vă întreb dacă acest centru nu ar fi fost mai bine să fie făcut la Cluj-Napoca, dar și din perspectiva faptului că orașul e un pol în domeniul IT în țară?

- Desigur că îmi doresc și lucrez pentru dezvoltarea municipiului, precum și a județului Cluj, dar trebuie să vă reamintesc că, la momentul depunerii candidaturii și câștigării selecției, nu dețineam nicio funcție în Guvernul României, ci eram prefect de Cluj.

La momentul la care a fost decisă candidatura României, probabil logica principală a fost simbolica găzduirii primei agenții europene în Capitala țării. Prin urmare, cea mai importantă realizare este că avem Centrul Cyber în România, indiferent unde se află acesta.

- Vă rog să-mi explicați mai pe larg rolul Dvs. în implementarea acestui proiect.

- Grupul de lucru interinstituțional GLI-CYBER, al cărui președinte sunt, a fost constituit cu  obiectiv principal de identificare și elaborare a măsurilor necesare operaționalizării la București a Centrului Cyber. Operaționalizarea unei agenții europene într-un stat membru este un efort complex care nu ține strict de domeniul de activitate al respectivei agenții/ structuri europene, ci de necesitatea pregătirii sediului respectivei structuri, de acomodarea personalului, de definirea parametrilor juridici în care respectiva structură funcționează în România, printr-un Acord de Sediu, ca în cazul tuturor organismelor internaționale prezente în țara noastră.

Toate aceste demersuri presupun un efort inter-instituțional de coordonare și organizare, de relaționare cu Comisia Europeană și cu structurile de management ale Centrului, iar toate aceste aspecte au fost realizate în cadrul GLI-CYBER, în coordonarea Cancelariei Prim-ministrului.

- Lumea privește cu entuziasm și scepticism noutatea inteligenței artificiale. Cum vrea Guvernul să gestioneze influența acestei inteligențe în funcționarea administrației din țară?

- Momentan e dificil de răspuns concret, la această întrebare, pentru că nu există date certe cu privire la influența inteligenței artificiale asupra omului și societății. În schimb, Guvernul, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, are în vedere reglementarea domeniului și dezvoltarea de politici care să aducă un echilibru între actorii implicați: mediul privat, mediul public, mediul academic și consumatorii finali.

Mai mult, avem în vedere să ne aliniem la cerințele comunitare (la nivel UE). Se apropie momentul adoptării Regulamentului UE privind IA (denumit generic AI Act) care propune un format unitar de gestionare a riscurilor acestei tehnologii.

La nivel național, avem nevoie de o strategie națională coerentă, precum și de o reglementare unitară, care să faciliteze dezvoltarea domeniului în mod competitiv, dar cu atenție aparte la respectarea eticii si siguranței umane, adică: excelence and trust.

În mod aparte, este nevoie să sprijinim sectorul cercetării, în dezvoltarea de capabilități pentru analiza influenței acestei tehnologii asupra omului și a societății.