INTERVIU INTEGRAL Marius Tucă Show. Prof.dr. Alexandru Rafila: 'Trebuie să ne obișnuim să trăim normal'

Prof.dr. Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS și președintele Societății Române de Microbiologie, a afirmat joi, la emisiunea Marius Tucă Show, că trebuie să limităm răspândirea coronavirusului prin măsuri de igienă și distanțare socială, dar în același timp să trăim normal, potrivit Mediafax.ro.

Prezentăm principalele declarații ale prof.dr. Alexandru Rafila emisiunea Marius Tucă Show:

“Situația epidemiologică din România nu are nici cea mai mică legătură cu posibilitatea unei astfel de decizii, deci nu discutăm neapărat despre posibilitatea închiderii orașului, discutăm despre faptul că nu există nici un fel de argument de natură medicală, de sănătate publică care să justifice măcar să discutăm despre așa ceva”.

„Practic, nu facem altceva decât să adoptăm o denumire pentru ceva care era în mod evident instalat, OMS a declarat cel mai înalt nivel de alertă posibil, alertă majoră la nivel internațional și chestiunea cu pandemia este mai mult pentru a atrage atenția unor țări care nu au luat încă măsuri”

„Noi ne găsim încă în această fază de încercare de a opri la porțile țării practic boala și ne găsim în situația în care nu avem decât cazuri de import și transmiterea locală, adică transmiterea de la persoane care au venit infectate, la cei cu care intră în contact, eventual o a doua transmitere care are trasabilitate pentru ea. Atât timp cât funcționează această situație, înseamnă că autoritățile de sănătate publică pot ține lucrurile sub control la un nivel convenabil, cum se întâmplă și în România”.

„Se întâmplă ca și la gripa sezonieră. Și atunci trebuie să ne gândim la măsuri de limitare a răspândirii. Deci prima fază este de baraj, a doua fază este să luăm niște măsuri de sănătate publică care să limiteze răspândirea. Cum se face? În primul rând autoritățile monitorizează numărul de cazuri, văd cam pe unde apar, ce categorii sunt afectate și în funcție de asta luăm măsuri”.

„Cu siguranță numărul de cazuri va crește și noi trebuie să întârziem cât putem transmiterea în comunitate, în momentul însă în care această transmitere în comunitate se va produce și vom avea 100-200 de cazuri și nu vom mai avea trasabilitatea, deci nu vom mai știi cine a transmis boala, atunci începem să ne îngrijorăm și atunci trebuie să schimbăm strategia”.

„Strategia are trei piloni: primul este să putem să asigurăm condiții de asistență medicală. Al doilea element, să prevenim să avem un număr mare de cazuri pe o perioadă scurtă de timp, vă despre spuneam măsurile acelea de distanțare socială, și al treilea element este legat de desfășurarea unei activități economice sustenabile pentru că semnalul este următorul: această pandemie va dura, iar dacă nu asiguri un cadru economic care e funcțional, toate celelalte măsuri sunt niște povești”.

„Asistența medicală: la asistența medicală trebuie să avem în primul rând nu numai resurse materiale, ci și personal calificat, care să fie disponibil și dornic să îngrijească pacienți. Și la Personalul medical avem o problemă, pentru că mulți colegi de ai noștri nu sunt suficient de mult informați referitor la această infecție, la riscurile pe care le pune și așa mai departe”

„Discutăm despre o infecție virală în care majoritatea cazurilor produce forme ușoare. Încă un lucru foarte important este faptul că practic copiii nu sunt afectați, în rândul copiilor nu s-a înregistrat în cele peste 120.000 de cazuri nici măcar un singur caz de deces, deci mortalitatea este 0, formele pe care le fac copiii sunt forme ușoare, proporția de copii este mică, inclusiv transmisibilitatea de la copil la adult este destul de redusă”.

„Lumea nu are din ce cauză să devină panicată în momentul de față. Toată lumea văd că își face cumpărături în exces, fac cozi la farmacii, încearcă să creeze provizii de alimente, da să știți că ei au dreptate pentru că ei sunt victima unor persoane iresponsabile, din punctul meu de vedere, unele mai cunoscute, altele necunoscute sau mai puțin cunoscute, care lansează tot felul de scenarii, se închide orașul, au murit pacienții, deci niște lucruri incredibile, toată lumea a stat la cozi să cumpere vitamina C ca să prevină infecțiile”

“Transmiterea prin intermediul obiectelor și al suprafețelor este minoră ca și risc, rămâne această transmitere directă prin intermediul picăturilor pe care le eliminăm, stropii”

„Nu este criza coronavirusului, noi nu avem o criză a coronavirusului, avem o criză a încrederii în instituțiile publice, asta este părerea mea, și cred că acolo trebuie să lucrăm, să creștem încrederea în instituțiile publice. Oamenii, neavând încredere în instituțiile publice și nu mă refer neapărat la cele din domeniul sănătății, apelează la mesajele subversive”

„Noi trebuie să limităm cât se poate de mult intrarea persoanelor infectate în țară ca să întârziem, nu să evităm, trebuie să spunem cinstit acest lucru, ca să întârziem cât mai mult transmiterea comunitară care e mai greu de controlat”.

„Se recomandă pentru tegumente utilizarea acestor dezinfectanți pe bază de alcool, deci ei conțin tot alcool, dar într-o altă formă de prezentare care permite un efect mai bun anti-microbian. Iar suprafețele, sigur putem folosi și alcool, dar nu se folosește alcool de obicei, se folosesc dezinfectanți pe bază de clor cu concentrație de 0,5% clor activ. Deci o soluție care conține clor, hipoclorit de sodiu, diluată corespunzător este suficientă dacă ștergem o suprafață și o lăsăm câteva minute în contact”

„Se pot confunda cu simptomele unei simple răceli, se pot confunda cu simptomele unei infecții gripale, de la o simplă tuse, o stare de subfebrilitate pentru o simplă răceală, la febră, tuse persistentă, tuse seacă de obicei, dureri musculare, stare de astenie, asta e tipic pentru gripă, putem ajunge și în zona de pneumonie, la procentul acela de 20% de cazuri care sunt complicate, care necesită asistență spitalicească”.

„Au existat câteva femei în Wuhan care au născut, au fost infectate, și nu s-a constatat decât într-un singur caz transmiterea infecției de la mamă la copil. Toate aceste femei au născut prin cezariană și copiii s-au născut sănătoși fără nici un fel de probleme, a fost un singur caz de copil infectat care și el a evoluat bine și nu a avut nici un fel de probleme”.

„Este vorba despre o insuficiență respiratorie, deci practic pacientul nu poate să respire singur și atunci are nevoie de un echipament special care să îl ajute să respire, dar nu toți pacienții care au forme grave, cred că am apucat să vă spun și dumneavoastră că trei sferturi dintre ei au nevoie doar de oxigen, deci o suplimentare a oxigenului și doar un sfert de ventilare mecanică”

„Întotdeauna e bine să ai o mică provizie pentru câteva zile pentru că sunt situații în care aprovizionarea poate fi pusă în pericol și acum tocmai discutam despre panică și despre posibilitatea existenței unor blocaje ale activității economice și sigur să ai o mică rezervă pentru două trei zile este una, dar să faci o rezervă pentru doi, trei ani este cu totul și cu totul altceva”.

„Tratamentul este simptomatic, medicație antipiretică adică care reduce febra, medicație antiinflamatorie, care reduce inflamația, Parasinus, ibuprofen, să nu spunem denumirea comercială, neapărat consumul de lichide în cantitate suficientă, fluidifianți ai secrețiilor respiratorii, sunt utili chiar și aerosoli cu ser fiziologic pentru că mențin o bună stare de hidratare a căilor respiratorii”.

„Nu sunt studii în sensul acesta, dar se consideră, asta vine și de la OMS și de la Centrul de Control al Bolilor din Statele Unite că aceste femei își pot alăpta copiii, luând măsuri de igienă foarte stricte, încât să prevină transmiterea pe cale aeriană sau prin contact, deci mama poartă mască, folosește mânuși, are grijă când manipulează copilul, bineînțeles igiena locală este esențială și atunci poate să își alăpteze copilul”

„Pe mine mă interesează momentul în care voi avea multe cazuri pe care le diagnostichez într-o zi sau două și nu știu de unde vin. Sunt cazuri care aparent nu au avut contact cu nici o persoană care ar fi fost la risc și atunci este un moment foarte important că înseamnă că infecția începe să se răspândească în comunitate și nu știu, adică știu pe ce cale se răspândește, dar nu știu de la cine se răspândește”

„Trebuie să ne obișnuim să trăim normal și să facem doar câteva lucruri, să respectăm regulile de igienă individuală și să învățăm să nu ne mai înghesuim, în ghilimele, în zonele care favorizează transmiterea excesivă (...) să putem lua măsuri care să limiteze numărul mare de cazuri într-un interval scurt de timp. Încet, încet vom deveni imuni pentru că cu cât se îmbolnăvesc mai multe persoane și vom începe să îl cunoaștem”.

„Dacă noi vom avea un vaccin mai repede, atunci lucrurile se vor scurta. Dacă vaccinul nu va fi disponibil însă într-un interval rezonabil, se va prelungi ani de zile. Deci depinde foarte mult de momentul în care vom obține acest vaccin”.

Prezentăm interviul integral:

Marius Tucă: Bun găsit oameni buni la o ediție specială, invitatul de astăzi profesorul Alexandru Rafila, doctor profesor, care este cel mai bine de spus titulatura? În vremurile astea să știți că este foarte important

Alexandru Rafila: Doctor cred că e cel mai bine.

Marius Tucă: Trăim zile dramatice din punct de vedere al comunicării și al transmiterii informațiilor.

Alexandru Rafila: Și al înțelegerii.

Marius Tucă: Și al înțelegerii, dar cred că cel mai bine circulă fake news-urile care sunt cel mai bine înțelese și asimilate. Vom vorbi despre asta, pentru că avem câteva care au circulat ieri toată ziua, începând cu închiderea Bucureștiului și acel mesaj audio cu pisi care ne învăța să luăm foarte multă vitamina C. Un mesaj total fals, trebuie să spunem de la bun început. Dar până să vorbim despre toate astea, dați-mi voie să citesc o știre de ultimă oră: în momentul acesta Florin Cîțu renunță la mandatul de premier desemnat, a anunțat joi administrația prezidențială. Deci e o primă știre, dar despre acest lucru vom mai discuta puțin mai târziu, avem și o ediție specială cu Ion Cristoiu, de la orele 18:00, însă în momentul ăsta o informație foarte importantă. ”Existau șanse foarte mari ca noul executiv să primească voturile necesare învestirii, totuși Florin Cîțu a luat o decizie la care nimeni nu se aștepta. PNL, care s-a ținut mult timp pe poziții, declarând că va vota împotriva propriului guvern pentru a fi declanșate alegerile anticipate, într-un final a anunțat că va vota pentru. ≪Am luat decizia oficială ca parlamentarii PNL să fie prezenți astăzi la votul de investire a guvernului Cîțu, să votăm pentru investirea guvernului≫”. Asta era înainte, dar uite că domnul Cîțu și-a depus mandatul. Domnule profesor, trăim într-o perioadă în care informațiile circulă foarte rapid, avem toți telefoane monile, există Facebook și cu atât mai mult, ceea ce mă surprinde pe mine, la oamenii inteligenți de la care aveam așteptări, care m-au întrebat ieri de o mie de ori dacă se închide Bucureștiul, prima întrebare, aș vrea să spuneți dacă se închide Bucureștiul din informațiile pe care le aveți? Sunteți totuși conectat la tot ceea ce înseamnă decizii importante pentru România în ceea ce înseamnă coronavirus?

Alexandru Rafila: Nu, nu e cazul, este o știre care nu are nici un fel de fundament și vreau să vă spun că situația epidemiologică din România nu are nici cea mai mică legătură cu posibilitatea unei astfel de decizii, deci nu discutăm neapărat despre posibilitatea închiderii orașului, discutăm despre faptul că nu există nici un fel de argument de natură medicală, de sănătate publică care să justifice măcar să discutăm despre așa ceva.

Marius Tucă: Vorbeam înainte de emisiune că există două abordări legate de coronavirus și vorbeam de țări cum sunt Elveția, Marea Britanie și nu numai, Suedia...

Alexandru Rafila: Olanda.

Marius Tucă: Vă rog să vorbiți despre asta că e important.

Alexandru Rafila: În primul rând aș vrea să înțelegem care sunt cele două faze care trebuie adoptate în cazul unei pandemii. În primul rând ce este o pandemie...

Marius Tucă: Putem să plecăm de la asta pentru că Organizația Mondială a Sănătății a declarat ieri pandemie.

Alexandru Rafila: Exact.

Noi ne găsim încă în această fază de încercare de a opri la porțile țării practic boala și ne găsim în situația în care nu avem decât cazuri de import și transmiterea locală

Marius Tucă: Noi când am avut emisiune, marți? Luni sau marți, ați spus atunci că e normal să fie declarată starea de pandemie pentru că se întinde pe trei continente și așa mai departe. Dar spuneți-mi acum?

Alexandru Rafila: Deci practic nu facem altceva decât să adoptăm o denumire pentru ceva care era în mod evident instalat, OMS a declarat cel mai înalt nivel de alertă posibil, alertă majoră la nivel internațional și chestiunea cu pandemia este mai mult pentru a atrage atenția unor țări care nu au luat încă măsuri. Am să vă spun despre ce este vorba: sunt peste 100 de țări în care există această infecție cu coronavirus și, împreună cu China, sunt doar patru țări în care sunt 90% dintre cazuri, deci restul de 100 de țări au 10% din cazuri și patru țări au peste 90% din aceste cazuri. Acum termenul acesta de pandemie este un îndemn pentru vreo 80 de țări care nu au fost încă afectate să ia o serie de măsuri pentru că este probabil ca mai devreme sau mai târziu să apară și acolo probleme, dar este vorba în general despre țări cu sisteme de sănătate mai puțin dezvoltate. Măsurile sunt la latitudinea statelor membre, în funcție de situația epidemiologică din fiecare dintre aceste țări. Noi ne găsim încă în această fază de încercare de a opri la porțile țării practic boala și ne găsim în situația în care nu avem decât cazuri de import și transmiterea locală, adică transmiterea de la persoane care au venit infectate, la cei cu care intră în contact, eventual o a doua transmitere care are trasabilitate pentru ea. Atât timp cât funcționează această situație, înseamnă că autoritățile de sănătate publică pot ține lucrurile sub control la un nivel convenabil, cum se întâmplă și în România. De la un anumit număr de cazuri, fie că discutăm de 100 de cazuri, 200 de cazuri, dumneavoastră ați văzut că sunt tot felul de scenarii, ne putem gândi la transmiterea comunitară, ce înseamnă transmiterea comunitară? Înseamnă că practic circuli cu un mijloc de transport, cineva care este infectat din apropriere, îți dă boala, tu o transmiți mai departe, nu mai putem să avem această trasabilitate a cazurilor, numărul de cazuri se înmulțește. Atunci trebuie să încercăm să relaxăm măsurile de intrare în țară pentru că boala evoluează în interiorul țării și chiar dacă, să zicem, prevenim intrarea unui număr de persoane, ea evoluează în țară, deja epidemia evoluează. Se întâmplă ca și la gripa sezonieră. Și atunci trebuie să ne gândim la măsuri de limitare a răspândirii. Deci prima fază este de baraj, a doua fază este să luăm niște măsuri de sănătate publică care să limiteze răspândirea. Cum se face? În primul rând autoritățile monitorizează numărul de cazuri, văd cam pe unde apar, ce categorii sunt afectate și în funcție de asta luăm măsuri. Care sunt măsurile? Măsurile sunt cele care se numesc „distanțare socială” ca să știți, așa este termenul în limba engleză, distanțarea socială înseamnă suspendarea pentru un anumit timp, de exemplu a cursurilor în școli și universități, limitarea...

Marius Tucă: Lucruri pe care noi deja l-am făcut.

Alexandru Rafila: Da, am avut o conduită foarte preventivă, dacă se poate spune așa, ea era destinată acestei a doua faze, limităm adunările publice și lucruri de genul ăsta, dar poate că nu o să reușim să facem lucrul acesta permanent. Adică noi trebuie să putem să prelungim cât mai mult intervalul de timp în care apar cazurile, să nu fie foarte multe cazuri dintr-o dată, să fie spațiate în timp.

Marius Tucă: Apropo de asta, vă întreb, iertați-mă că vă întrerup, după aceea vă continuați ideea, lumea se întreabă cât de multe cazuri au fost ieri și astăzi nu mai e nici un caz, care ar fi explicația? Și, bineînțeles, de aici o grămadă de scenarii, că autoritățile nu mai vor să spună dacă au fost cazuri depistate ceea ce nu e adevărat...

Alexandru Rafila: Eu vă spun că se testează la noi în laborator cea mai mare parte dintre cazurile suspecte și acesta este rezultatul până la ora asta, 16:00, deci nu avem niciun caz, acum la cererea publicului nu putem să declarăm cazuri noi...

Marius Tucă: Asta e bună.

Alexandru Rafila: Da și atunci trebuie să înțelegem că nimeni nu minte, nimeni nu își asumă astfel de lucruri și nici nu s-ar putea...

Marius Tucă: Pentru că sunt atâția omeni care lucrează...

Alexandru Rafila: Nu, dar nu există nici un fel de indicație în sensul acesta și nu există nimic secret.

Marius Tucă: Și dacă ar dori cineva, presupunem prin absurd, ar dori cineva să ascundă, e clar că nu poate să facă asta.

Alexandru Rafila: Gândiți-vă însă că dacă ne referim cel puțin la București, saltul important de cazuri a fost legat de contacții aceleiași persoane, deci noi am avut vreo 8 persoane sau chiar mai mult în momentul acesta care au devenit pozitive...

Marius Tucă: Milițianul de la...

Alexandru Rafila: De la Administrația Domeniului Public care a îmbolnăvit o mulțime...

Marius Tucă: Nu de la Domeniul Public, că era la Gerota internat, a venit din Israel.

Alexandru Rafila: Am înțeles, dar el lucra la pază la Administrația Domeniului Public..

Marius Tucă: Era pensionar, până una alta.

Alexandru Rafila: Da, dar reîncadrat la Administrația Domeniului Public, era șeful pazei la ADP sector 4.

Marius Tucă: Am înțeles. Cele mai multe cazuri pleacă de la domnul fost milițian.

Alexandru Rafila: Exact, inclusiv un medic de la spitalul Gerota a fost una dintre persoanele infectate și cred că e, așa, un soi de model de școală de iresponsabilitate și ce consecințe are iresponsabilitatea pentru simplu motiv că el a ascuns...

Marius Tucă: Mai ales că a fost cadru în Ministerul de Interne, adică MAI.

Alexandru Rafila: Nu, dar și-a îmbolnăvit familia.

Marius Tucă: Familia, și-a îmbolnăvit fata, copilul acesteia, ginerele, care am înțeles că și dânsul lucra în Serviciul Român de Informații. Spuneți-mi care este starea lui că și despre asta se...

Alexandru Rafila: Din informațiile pe care le am eu de la spital, nici unul dintre pacienți, deci inclusiv el, nu are o stare de sănătate care să pună probleme în acest moment.

Marius Tucă: Haideți să ne întoarcem la scenariul acesta al pandemiei, apropo de abordarea pe care o are România și pe care a avut-o până în momentul acesta și ce se poate întâmpla de aici înainte?

Alexandru Rafila: Cu siguranță numărul de cazuri va crește și noi trebuie să întârziem cât putem transmiterea în comunitate, în momentul însă în care această transmitere în comunitate se va produce și vom avea 100-200 de cazuri și nu vom mai avea trasabilitatea, deci nu vom mai știi cine a transmis boala, atunci începem să ne îngrijorăm și atunci trebuie să schimbăm strategia. Iar strategia are trei piloni: primul este să putem să asigurăm condiții de asistență medicală. Al doilea element, să prevenim să avem un număr mare de cazuri pe o perioadă scurtă de timp, vă despre spuneam măsurile acelea de distanțare socială, și al treilea element este legat de desfășurarea unei activități economice sustenabile pentru că semnalul este următorul: această pandemie va dura, iar dacă nu asiguri un cadru economic care e funcțional, toate celelalte măsuri sunt niște povești.

Marius Tucă: Pentru că nu mai funcționează...

Alexandru Rafila: Nu mai funcționează, exact, deci nu mai funcționează serviciile de sănătate, serviciile publice și așa mai departe, deci economia este foarte, foarte importantă. Și acum haideți să le luăm pe rând, să vedem despre ce discutăm. Asistența medicală: la asistența medicală trebuie să avem în primul rând nu numai resurse materiale, ci și personal calificat, care să fie disponibil și dornic să îngrijească pacienți. Și la personalul medical avem o problemă, pentru că mulți colegi de ai noștri nu sunt suficient de mult informați referitor la această infecție, la riscurile pe care le pune și așa mai departe, există chiar și în unitățile medicale o îngrijorare, care este legitimă câteodată, dar ea nu trebuie să depășească un anumit nivel, pentru că până la urmă discutăm despre o infecție virală, în România avem aproape 50 de cazuri, nu este nici un caz grav, unii dintre ei deja s-au externat, deci nu discutăm despre un scenariu catastrofic asemănător cu cel din secolul XIV, când oamenii se îmbolnăveau de ciumă și jumătate dintre ei sau trei sferturi mureau. Deci nu discutăm despre așa ceva, discutăm despre o infecție virală în care majoritatea cazurilor produce forme ușoare. Încă un lucru foarte important și eu încerc să îl tot repet, este faptul că practic copiii nu sunt afectați, în rândul copiilor nu s-a înregistrat în cele peste 120.000 de cazuri nici măcar un singur caz de deces, deci mortalitatea este 0, formele pe care le fac copiii sunt forme ușoare, proporția de copii este mică, inclusiv transmisibilitatea de la copil la adult este destul de redusă. Trebuie să ne gândim la categoria de vârstă activă, care este de fapt cea care se îmbolnăvește mai frecvent și care poate transmite boala mai frecvent la persoanele vârstnice și din cauza aceasta persoanele vârstnice trebuie... și nu sunt doar vârstnici, pacienți care au cancer și fac o chimioterapie, deci comorbidități, adică și alte afecțiuni. Ei trebuie protejați împotriva acestei infecții în măsura în care perioada până la obținerea unui vaccin se va prelungi, așa cum vă spuneam și data trecută, nu o să fie cu siguranță mai repede de un an de zile. Deci asta este legat de asistența medicală și trebuie să fim calmi și să înțelegem că această boală poate fi tratată la domiciliu, pentru formele ușoare, cel mult pentru formele medii, dacă copii, persoane tinere, fac forme ușoare, se izolează la domiciliu și se tratează cu medicație simptomatică, exact ca în cazul gripei. Asta previne pe de o parte supraîncărcarea sistemelor de sănătate și permite până la urmă personalului medical să se ocupe de cazurile care într-adevăr necesită îngrijire medicală specializată. Măsurile de distanțare socială: aceste măsuri nu pot fi luate permanent, adică nu am putea de exemplu să închidem școlile, cel puțin așa cred eu, vreo 2 ani, nu cred. Mai ales că răspândirea în mediul școlar nu este cea mai rapidă formă de răspândire a infecției și atunci, în momentul în care ai creșteri ale numărului de cazuri, iei o astfel de măsură de distanțare socială și o păstrezi până numărul de cazuri începe să se stabilizeze sau să scadă, după care poți relua încet, încet activitatea și nu mă refer doar la școli, mă refer și la diverse evenimente sau de natură socială, profesională și așa mai departe care trebuie să se desfășoară. Activitatea economică la care făceam referire este și ea pe mai multe paliere. Este palierul acesta în zona unor anumite tipuri de servicii care se pot într-adevăr desfășura la domiciliu, online și așa mai departe...

Lumea nu are din ce cauză să devină panicată în momentul de față. cEi ei sunt victima unor persoane iresponsabile, care lansează tot felul de scenarii

Marius Tucă: Adică se poate lucra de acasă.

Alexandru Rafila: Da, dar activitățile esențiale de producție nu se pot desfășura la domiciliu, adică cineva, un furnizor care îți furnizează apa, pentru că discutăm de infrastructura critică, nu poate să îți furnizeze apă de la domiciliu, deci stațiile de tratare și purificare a apelor, de pompare și așa mai departe trebuie să funcționeze în permanent. Deci astea sunt lucruri pe care trebuie să înțelegem că nu putem să le închidem pur și simplu pentru că atunci creăm o situație economică dezastroasă, haos social și pierdem controlul asupra situației. Lumea nu are din ce cauză să devină panicată în momentul de față. Toată lumea văd că își face cumpărături în exces, fac cozi la farmacii, încearcă să creeze provizii de alimente, da să știți că ei au dreptate pentru că ei sunt victima unor persoane iresponsabile, din punctul meu de vedere, unele mai cunoscute, altele necunoscute sau mai puțin cunoscute, care lansează tot felul de scenarii, se închide orașul, au murit pacienții, deci niște lucruri incredibile, toată lumea a stat la cozi să cumpere vitamina C ca să prevină infecțiile

Marius Tucă: Domnule profesor, apropo de fake news și de asta, vorbeam de fake news care practic a trimis bucureștenii la cumpărături și faptul că se închide orașul...

Alexandru Rafila: Nu, și a mai fost o informație, foarte interesantă, acum vreo două zile, dacă țineți minte, în cursul serii, alaltăieri, a fost o creștere bruscă a numărului de cazuri cu opt cazuri și erau ale acestui polițist, contacții acestui fost polițist. Deci în momentul în care s-au anunțat aceste opt cazuri s-au terminat coșurile la Kaufland, deci în decurs de o oră, nu a fost nimic până după masă la ora 6-7. În momentul în care s-au anunțat aceste opt cazuri, deja la ora 9 tot magazinul era gol, coșurile nu mai existau, toată lumea desfășura o bătălie pe viață și pe moarte la Kaufland. Astăzi, sper, datorită faptului că cel puțin până la momentul de față, în acest moment nu avem nici un caz, vreau să mă duc și eu la cumpărături și să îmi fac niște cumpărături normale până nu anunțăm eventuale alte cazuri.

Marius Tucă: Eu vă spun care au fost cele mai importante fake news din ultimele zile și le luăm acum la rând: cea mai gravă și am primit nenumărate telefoane de la oameni îngrijorați care întrebau dacă se închide Bucureștiul, am spus că în cinci minute, că trebuie să ia repede un UBER. Și dacă se închide ce? Care, că rămâi în București? Oricum eu nu am ieșit, dar nu despre mine e vorba. Și a doua știre o ascultăm acum, e un alt fake news care a umblat și am primit-o și eu și dumneavoastră de nenumărate... sigur că eu i-am trimis la plimbare pe ăștia și le-am spus că atunci când au vreun semn de întrebare să mă sune să mă întrebe dar să nu mă mai întrebe asemenea tâmpenii, haideți să o ascultăm, o aveți pregătită, e importantă.

(BETA)

Mesajul începea cu pisi, asta au tăiat colegii mei, dar era esențial faptul că începe cu pisi, de la o pisi pentru foarte mulți pisi, cum comentați domnule profesor?

Alexandru Rafila: E așa un fel de amalgam de lucruri unde sunt și câteva lucruri adevărate, majoritatea sunt neadevărate, dacă cineva urmărește, doamna se contrazice de vreo două ori în cursul a două minute. Întâi spune că inflamația este cea care pune în pericol, o inflamație excesivă care pune în pericol capacitatea respiratorie, după care spune să iei vitamina C că mărește răspunsul imun, deci e un fel de contrazicere, eu stau și mă întreb, adică cine ar putea să ia o decizie după ce ascultă așa ceva. În primul rând că transmiterea prin intermediul obiectelor și al suprafețelor este minoră ca și risc, rămâne această transmitere directă prin intermediul picăturilor pe care le eliminăm, stropii, deci distanța de un metru e... deci asta vă spuneam, amestecă lucruri corecte, spune că astea sunt excepțiile, transmiterea pe cale respiratorie este o excepție și se transmite prin intermediul obiectelor. Lucrurile stau exact pe dos, deci tot timpul sunt informații eronate, nu știu care este exact mecanismul psihologic care armează asemenea apetență pentru astfel de informații, noi, nu mă refer la mine neapărat, la colegii mei, cred că trei ore dacă vorbim și le explicăm și nu avem atâta succes cât avut doamna în două minute, cu un talmeș-balmeș de informații, probabil că noi suntem de vină pentru că nu reușim să îmbrăcăm așa într-o aură de secret comunicarea corectă despre infecția cu coronavirus și ea să ajungă pe un canal similar către destinatari, deci aici cred că avem de învățat de la doamna sau, mă rog, cine a făcut chestiunea asta care ține probabil și de marketing, încât să putem ajunge cu un mesaj la ascultători. Chiar este admirabil din punct de vedere al performanței dacă a reușit să mobilizeze atâtea persoane în a afla adevărul, în ghilimele, despre infecția cu Coronavirus. Se pare că nu vrem să aflăm adevărul documentat medical științific...

Marius Tucă: Întotdeauna omul a fost construit așa, să asculte chestiile subversive, chestiile care sunt mai mult sau mai puțin secrete.

Alexandru Rafila: Deci noi trebuie să facem mesaje corecte subversive, este o...

Marius Tucă: Da, dar cumva să fie un mesaj foarte secret, am auzit un alt mesaj că este o conspirație mondială și ce face, cu o voce distorsionată, l-am primit și pe ăla de 20 de ori, le-am dat block tuturor celor care mi-au trimis o astfel de tâmpenie și poate să creadă așa ceva. Era acolo un amestec de lucruri atât de ciudate încât îți dădeai seama...

Nu este criza coronavirusului, noi nu avem o criză a coronavirusului, avem o criză a încrederii în instituțiile publice

Alexandru Rafila: Da, dar vedeți totdeauna inserează câteva secvențe de adevăr ca să creeze credibilitate.

Marius Tucă: Într-adevăr, tocmai pentru că era vocea distorsionată și nu m-a mai interesat în secunda a doua. Spui cu vocea ta, omul trebuie să își asume așa cum ne asumăm noi de fiecare dată, plus chestiunea aceasta cu închiderea Bucureștiului care a circulat ieri și a devalizat practic prin asta magazinele, aseară nu mai era de cumpărat nimic din toate magazinele. Domnule profesor, trebuie să fac câteva precizări pentru publicul larg, foarte importante, apropo de domnul Cîțu, domnul Cîțu cred că tocmai a cedat, cred că psihologic mai mult, a spus că se retrage din cauza crizei coronavirusului. Vi se pare un gest de bărbăție extrem? Adică sunt bărbat, tocmai când e criza coronavirusului tu să te retragi în loc să îți asumi chestia de răspundere pentru asta?

Alexandru Rafila: Știți care este problema? Nu este criza coronavirusului, noi nu avem o criză a coronavirusului, avem o criză a încrederii în instituțiile publice, asta este părerea mea, și cred că acolo trebuie să lucrăm, să creștem încrederea în instituțiile publice. Oamenii, neavând încredere în instituțiile publice și nu mă refer neapărat la cele din domeniul sănătății, apelează la mesajele subversive de care discutam înainte și cred că semnalul pe care ar trebui să îl dea clasa politică, eu nu am treabă cu clasa politică, dar văd și eu așa, încerc să fiu observator, este de siguranță în decizie, decizia trebuie fundamentată pe recomandările pe care le fac profesioniștii și nu trebuie politizată, în sensul încercării de a câștiga capital electoral sau de altă natură, această problemă de sănătate publică. Noi avem această problemă nu numai mă refer neapărat la criza coronavirusului, dar în timp fie că am discutat de pandemia de gripă din 2009, discutăm despre legea vaccinării, avem această problemă legată de încercarea de a utiliza probleme de sănătate publică în interes politic și, trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea, riscul este extrem de mare pentru că lumea nu mai înțelege nimic, atunci trebuie să învățăm că problemele astea nu sunt de joacă și nu trebuie să fie obiect de discuție politică, trebuie toată lumea să le înțeleagă așa cum sunt și să sprijine la rezolvarea lor. Deci dincolo de...

Marius Tucă: Păi știți ce îmi scria un telespectator după emisiunea noastră de acum câteva zile? Vreți să vă uimesc? Zice: mă uit la profesorul Rafila și mă umflă râsul, miliarde de persoane vaccinate, deci scopul acțiuni a fost atins, o piață uriașă, miliarde de euro profit. Asta în condițiile în care nici măcar nu a fost scos vaccinul pe piață, nici nu se poate discuta despre asta...

Alexandru Rafila: Exact, deci este tot o teorie din asta a...

Marius Tucă: A conspirației, că de fapt dumneavoastră vreți să vindeți vaccinul ăla și probabil că aveți și un procent...

Noi trebuie să limităm cât se poate de mult intrarea persoanelor infectate în țară ca să întârziem, nu să evităm, cât mai mult transmiterea comunitară care e mai greu de controlat

Alexandru Rafila: Vaccinul care nu există.

Marius Tucă: Păi vindeți pielea ursului din pădure.

Alexandru Rafila: Da, dar să știți că dumneavoastră nu aveți informația completă.

Marius Tucă: Care ar fi? Nu e de râs, ce e de râs în chestia asta?

Alexandru Rafila: Nu, informația completă de la genul acesta de persoane este următoarea: virusul a fost produs într-un laborator secret, există deja miliarde...

Marius Tucă: A, a fost făcut într-un laborator secret, de obicei unul rus sau american...

Alexandru Rafila: Nu, există deja miliarde de doze de vaccin care sunt stocate în depozite secrete, am creat nevoia și urmează să fie administrat vaccinul care ne va controla total, care introduce și cipuri și...

Marius Tucă: Și nu mai putem să spune, Tatăl Nostru. Îi rog pe cei care ne urmăresc să pună întrebări, sunt importante întrebările dumneavoastră, cum la fel de importante sunt și răspunsurile invitatului nostru, profesorul Alexandru Rafila. Domnule profesor, iată o primă întrebare: ”bună ziua, vă rog să întrebați dacă copii cu boli cornice, astm bronșic, diabet, sunt incluși în aceeași categorie de risc ca vârstnicii”, o întrebare firească până la urmă.

Alexandru Rafila: Nu există studii, dar ceea ce pot să vă spun, sigur că ei având o boală cronică, o infecție virală poate să îi afecteze mai mult decât comparativ cu cei normali, categoric, dar pe de altă parte faptul că noi la grupa de vârstă până la 10 ani... nu noi, nu s-a înregistrat nici un deces, iar mortalitatea în rândul celor care au până la 20 de ani este extrem de redusă, 0,1-0,2%, deci este asemănătoare cu cea a gripei, ne face să credem că nu e o problemă majoră, dar această categorie de copiii trebuie într-adevăr protejați pentru că e bine să nu verificăm dacă infecția le cauzează complicații sau nu, adică ei chiar trebuie protejați în același mod în care protejăm și persoanele vârstnice sau alți pacienți care au boli, cum ar fi imunodepresie, după un tratament de chimioterapie sau radioterapie pentru cancer, vă dau un exemplu.

Marius Tucă: 0747. 800. 800, este telefonul la care puteți să ne trimiteți mesaje, fie prin SMS, fie prin Whatsapp, așteptăm întrebările dumneavoastră. Apropo de autoizolare și carantină, spuneți-mi în momentul acesta dacă tot ce s-a întâmplat în România au fost lucruri care s-au făcut în mod normal, firesc. Credeți că era cazul până acum, având în vedere de scenariul despre care vorbeați?

Alexandru Rafila: Da, noi suntem în scenariul acela în care noi trebuie să limităm cât se poate de mult intrarea persoanelor infectate în țară ca să întârziem, nu să evităm, trebuie să spunem cinstit acest lucru, ca să întârziem cât mai mult transmiterea comunitară care e mai greu de controlat. Deci asta e o fază în care suntem cu stop la frontiere...

Marius Tucă: Suntem cu stop, apropo de românii care vin din Italia, nu prea mai au pe unde să vină, zborurile au fost anulate de mult, ei până la urmă...

Alexandru Rafila: Dar vin cei din Spania.

Marius Tucă: Da, ei până la urmă nu poate să părăsească, abia pot să circule pe teritoriul Italiei, deci cu atât mai greu să vină, plus că ruta Ungaria este închisă, e blocată, Serbia e blocată, prin altă parte e mai greu să vină din Italia. Atunci există varianta Spania, să vină din Spania, cu toate că toți cei care vin din Spania intră în carantină...

Alexandru Rafila: Nu știu dacă vin toți, sunt cei din zona Madrid...

Marius Tucă: Toți cei care vin din Spania, zona în care este cu roșu pe hartă intră automat în carantină.

Alexandru Rafila: Știți care este problema? E adevărat, dar acolo e și mai greu de controlat, bun la avioane e simplu pentru că vezi că vine de la Madrid, dar cine vine terestru, de unde vii, de la Madrid sau Spania e mare....

Marius Tucă: Da, e foarte greu să verifici dacă vii din zona roșie sau din alte zone. Apropo de o întreagă discuție, profesorul Streinu Cercel a spus că nu e bun spirtul medicinal ca să ne spălăm pe mâini și de aici o întreagă discuție... haideți să răspundem la cu ce substanțe trebuie să ne spălăm pe mâini în afară... sau cu ce substanțe să dezinfectăm mâinile, suprafețele?

Alexandru Rafila: Deci alcoolul sanitar este un dezinfectant, să ne înțelegem. El însă este folosit în momentul de față pentru dezinfecția unor suprafețe, deci putem să dezinfectăm o suprafață cu alcool medicinal, nu e nici un fel de problemă.

Marius Tucă: Adică spirtul despre care...

Alexandru Rafila: Spirtul despre care discutăm, deci nu putem să spunem că nu are nici un efect pentru că știm că are un efect, învățăm și noi studenții noștri că are un efect dezinfectant. Concentrația optimă este în jur de 70 de grade. Acum, utilizarea lui ca și dezinfectant pentru mâini, antiseptic se numește dacă discutăm despre țesuturi vii, nu mai este recomandată din mai multe motive, în primul rând fiind lichid nu prea este remanent suficient pe suprafața tegumentelor încât să realizeze, știți că timpul de contact este esențial ca să producă un efect și nu prea mai are timp de contact și atunci preferăm să...

Marius Tucă: Ca să dezinfecteze practic mâinile.

Alexandru Rafila: Și atunci preferăm să folosim un gel care conține același lucru, conține ori alcool etilic sau etanol, sau alcool izopropilic, în aceeași concentrație, 70%, dar el are două proprietăți: este remanent, pătrunde în profunzime și are și un efect emolient și nu distruge suprafața tegumentului. Spirtul dacă dai de trei ori pe zi, patru ori pe zi...

Marius Tucă: Devine rană.

Alexandru Rafila: Exact și atunci se recomandă pentru tegumente utilizarea acestor dezinfectanți pe bază de alcool, deci ei conțin tot alcool, dar într-o altă formă de prezentare care permite un efect mai bun anti-microbian. Iar suprafețele, sigur putem folosi și alcool, dar nu se folosește alcool de obicei, se folosesc dezinfectanți pe bază de clor cu concentrație de 0,5% clor activ. Deci o soluție care conține clor, hipoclorit de sodiu, diluată corespunzător este suficientă dacă ștergem o suprafață și o lăsăm câteva minute în contact cu această soluție, este suficientă pentru inactivarea oricărui microorganism care ar fi patogenic, inclusiv acest coronavirus.

Marius Tucă: Apropo de asta domn profesor, s-a făcut o cercetare și dați-mi voie să citesc din ea, e importantă și aș vrea să comentați dumneavoastră rezultatele acestei cercetări: aproape toți românii au auzit de epidemia de coronavirus, iar 67% dintre aceștia se declară îngrijorați pentru ei și pentru familiile lor cu privire la epidemia de COVID-19, conform unui sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie. Două treimi dintre români se declară îngrijorați pentru ei și familiile lor. Îngrijorarea se înregistrează în proporții mai ridicate în rândul femeilor, 76%, și în rândul vârstnicilor, 83%, conform sondajului IRES privind percepția românilor despre epidemia de coronavirus. Aproape trei sferturi dintre români discută cel puțin o dată pe zi despre epidemia de coronavirus cu familia, 58% fac acest lucru cu prietenii, 33% cu colegii de birou, iar 21% cu vecinii. Peste un sfert dintre români, 30%, declară că se simt foarte informați cu privirile la măsurile pe care trebuie să le ia pentru a se proteja împotriva coronavirusului, iar 59% spun că se simt bine informați. 95% dintre participanții la studiu declară că de la apariția primelor cazuri în România s-au informat cu privire la evoluția bolii în țara noastră. Ce măsuri au luat românii: 13% și-au anulat călătoriile în țară, 13% și-au cumpărat medicamente pentru prevenirea răcelilor, 11% au cumpărat alimente de strictă necesitate în cantități mai mari decât de obicei, 11% și-au anulat călătoriile în străinătate. Peste trei sferturi dintre românii care se informează despre epidemia de Coronavirus, au ca sursă mass-media. Peste un sfert se informează de pe Facebook, în timp ce sursele de informare oficială, instituții ale statului sau medicii sunt accesate de mai puțini respondenți, păi uite avem deja un exemplu, cei mai mulți se informează de pe Facebook și din media, în ultimul rând de la instituții ale statului și de la medici.

Alexandru Rafila: Deci aici e important să avem pagini de Facebook ale instituțiilor publice, încât accesul la informație și pe acest canal să fie suficient din partea instituțiilor publice, așa cum văd eu, avem mult de lucru, o întrebare pe are eu aș fi introdus-o este „ce înseamnă îngrijorarea?” pentru că îngrijorarea este un sentiment foarte diferit între oameni, nu știu, eu pot fi îngrijorat acum că s-ar putea să plouă și nu am umbrelă, este un tip de îngrijorare, sau pot să fiu panicat. Este cu totul alt tip, să și acționez într-un mod chiar ilogic, datorită fricii pe care mi-o induce această infecție, care nu este o infecți de speriat, este, spuneam nu știu dacă data trecută, alertă informată, te poți îmbolnăvi, este o viroză respiratorie, sunt grupe la risc mai mari, într-adevăr este justificată îngrijorarea vârstnicilor pentru că într-adevăr acolo au fost principalele probleme, dar vedeți că dacă noi suntem informați și luăm niște măsuri care să prevină îmbolnăvirea acestor categorii la risc putem să avem și un model cum este cel din Coreea de Sud sau cel din Germania. Păi noi avem acum niște cifre foarte diferite, vă dau un exemplu: în Coreea de Sud și în Italia este același număr de persoane infectate, în jur de 12.000, în Italia au murit 800 și ceva și în Coreea de Sud 60.

Marius Tucă: Același număr de persoane infectate.

Alexandru Rafila: Același număr de persoane infectate.

Marius Tucă: De ce?

Alexandru Rafila: În Italia a fost afectată o populație vârstnică, probabil că ați auzit că Italia are cea mai îmbătrânită populație din Europa și mai ales Lombardia, regiuni dezvoltate cu un nivel bun de viață, alimentație, social și așa mai departe.

Marius Tucă: Capitala economică este Lombardia, Milano și așa mai departe.

Alexandru Rafila: Într-adevăr această categorie reprezintă cam 50% sau chiar mai mult dintre persoanele infectate, dacă ai mai multe persoane infectate în rândul acestei categorii, atunci sigur că și riscul de a avea mai multe decese este mai mare, asta s-a întâmplat.

Marius Tucă: În Italia în primul rând, pentru că vedem că în Coreea de Sud nu s-a întâmplat asta. Numărul de decese este foarte mic, la același număr persoane infectate, cazuri cum sunt în Italia.

Alexandru Rafila: E de 12 ori mai mic în Coreea de Sud.

Marius Tucă: Mă refer că la același număr de persoane infectate.

Alexandru Rafila: Da, în Germania este și mai interesant. Nu e statistica chiar de azi, dar în Germania avem 1600 de cazuri și 3 decese, deci o mortalitate la fel ca la gripă, 0,2 deci foarte diferit.

Se pot confunda cu simptomele unei simple răceli, se pot confunda cu simptomele unei infecții gripale, de la o simplă tuse, o stare de subfebrilitate pentru o simplă răceală, la febră, tuse persistentă, tuse seacă de obicei, dureri musculare, stare de astenie

Marius Tucă: Domnule profesor, iată întrebările care au venit: ”Bună ziua se poate să vorbească domnul profesor despre simptomele pe care le poate avea cineva care este contaminat cu acest virus? Dacă există simptome clare diferite sau se pot confunda cu simptomele unei simple răceli? Mulțumesc frumos.”

Alexandru Rafila: Ele se pot confunda cu simptomele unei simple răceli, se pot confunda cu simptomele unei infecții gripale, de la o simplă tuse, o stare de subfebrilitate pentru o simplă răceală, la febră, tuse persistentă, tuse seacă de obicei, dureri musculare, stare de astenie, asta e tipic pentru gripă, putem ajunge și în zona de pneumonie, la procentul acela de 20% de cazuri care sunt complicate, care necesită asistență spitalicească. Deci noi practic aici avem 80%, dacă se va răspândi această infecție comunitar, la un anumit moment, o să avem 80% din cazuri pe care ar trebui să fim conștienți să le tratăm acasă, și la gripă se întâmplă la fel, și 20% să le tratăm în spital. Important, cum spuneam mai devreme, este ca aceste cifre, nu sunt cifre sunt oameni asta e important, acești pacienți să nu fie un număr foarte mare într-o perioadă foarte scurtă de timp și să depășești capacitatea spitalelor.

Marius Tucă: Dar spuneți-mi în momentul acesta ce trebuie să facă o persoană care are simptome, sau crede că are simptome de coronavirus?

Alexandru Rafila: Orice persoane care are simptome nu de coronavirus, are simptome de viroze respiratorie...

Marius Tucă: Simptome care fac trimitere la coronavirus pentru că vorbim despre coronavirus.

Alexandru Rafila: Păi dacă el nu are nici un fel de contact cu cineva sau nu a auzit, nu a venit din Italia, nu a venit dintr-o altă țară, nu a avut contact cu persoane care au venit din această zonă, nu a avut întâlniri cu persoane care au fost confirmate ca pozitive, nu are nici un motiv să se gândească că are infecție cu coronavirus și atunci e foarte bună întrebarea dumneavoastră pentru că noi avem o mare presiune la spital, de exemplu, tot felul de persoane care au infecții respiratorii, au gripă și așa mai departe să vină să se testeze să fie siguri că nu sunt infectați cu acest coronavirus, or dacă toată lumea face lucrul acesta înseamnă că nu putem să mai testăm pe cei care au nevoie într-adevăr de...

Marius Tucă: Nu putem să testăm milioane de oameni, nici nu cred că avem atâtea teste.

Alexandru Rafila: Dar nu are nimeni și nu e vorba de teste, e vorba de...

Marius Tucă: Capacitatea de a...

Alexandru Rafila: Nici măcar, de oamenii care lucrează, nu avem oameni calificați care să poată să...

Marius Tucă: Care să poată să facă atâtea teste. ”Bună ziua, vă rog să ne oferiți informații despre riscurile coronavirusului pentru mamele și bebelușii care urmează să se nască în această perioadă.”

Alexandru Rafila: Au existat câteva femei în Wuhan care au născut, au fost infectate, și nu s-a constatat decât într-un singur caz transmiterea infecției de la mamă la copil. Toate aceste femei au născut prin cezariană și copiii s-au născut sănătoși fără nici un fel de probleme, a fost un singur caz de copil infectat care și el a evoluat bine și nu a avut nici un fel de probleme. Deci nu pune în pericol sarcina dacă infecția apare târziu, sigur că nu sunt informații, ce se întâmplă dacă te infectezi în a doua sau a treia lună de sarcină, atunci sigur că o infecție virală poate să aibă efect, mai puțin asupra mamei, cât asupra produsului de concepție, dar lucrul acesta nu îl știm pentru că discutăm de o boală care există de două luni.

Marius Tucă: Vă aud și pe dumneavoastră, l-am auzit și pe domnul doctor Streinu Cercel cu produsul de concepție, nu am putea să îi spunem mai bine fătul?

Alexandru Rafila: Ba da, se poate, e un termen pe care îl utilizăm noi în medicină.

Marius Tucă: Care este cauza predominantă a deceselor? Înțeleg că explicația cu super-inflamația plămânilor este greșită.

Alexandru Rafila: Nu, nu este greșită, este vorba despre o insuficiență respiratorie, deci practic pacientul nu poate să respire singur și atunci are nevoie de un echipament special care să îl ajute să respire, dar nu toți pacienții care au forme grave, cred că am apucat să vă spun și dumneavoastră că trei sferturi dintre ei au nevoie doar de oxigen, deci o suplimentare a oxigenului și doar un sfert de ventilare mecanică, problema este accesul la ventilator, pe de o parte, dar mai este o problemă, ce alte boli mai ai pentru că sunt persoane care au afecțiuni cardiovasculare și la care o astfel de încercare, în ghilimele, poate să fie fatală.

Marius Tucă: ”Bună ziua, vă rog să ne lămurească domnul profesor dacă este ok să luăm vitamina C pentru imunitate, mulțumesc.” Asta cu vitamina C ne termină pe toți.

Alexandru Rafila: Deci vitamina C nu are legătură cu imunitatea.

Marius Tucă: Punct, ca să nu mai auzim de asta. ”Ce măsuri se iau pentru șoferii de camioane care vin din zonele galbene sau roșii, suntem vreo trei care ne uităm pe live.”

Alexandru Rafila: Nu se iau măsuri speciale legate de șoferi, ei sunt verificați din punct de vedere al stării de sănătate și atât, transporturile nu sunt afectate de măsurile care sunt luate la frontieră.

Marius Tucă: ”Bună ziua, ce părere aveți în legătură cu numărul infim de cazuri din Rusia? Dezinformare, sau acțiuni ferme ale lui Putin?” E o întrebare aproape politică.

Alexandru Rafila: Ce să vă spun? Nu știu de ce se sunt așa de puține cazuri în Rusia, nu știu cât se testează în Rusia ca să vă pot da răspunsul, în principiu cu cât testezi sunteți mai puțin cu cât ai mai puține cazuri. Cu cât testezi mai mult, ai mai multe cazuri. Deci asta este situația, în funcție de cât se testează și sigur ce măsuri au luat autoritățile ruse, totuși acolo gândiți-vă că este o țară în care nu cred că există cineva care să intre fără să aibă viză, ori în momentul în care ai o liberă circulație puțin mai dificilă în Rusia, probabil că și măsurile într-un fel sunt mai eficiente și faptul că ei au întrerupt legăturile cu China încă de la început, inclusiv cele feroviare, nu mă refer doar la cele aeriene, au graniță cu China, probabil că și-au dovedit eficiența, nu știu să vă răspund la întrebare, probabil că dacă lucram în sistemul de sănătate publică din Rusia puteam să vă răspund.

Marius Tucă: ”Bună ziua, am fost diagnosticată cu LES - trombofilie, cât de periculos este acest virus pentru mine?” Mai întreabă cineva.

Alexandru Rafila: Este vorba despre o afecțiune, LES înseamnă Lupus Eritematos Sistemic, este o boală cu o componentă autoimună foarte importantă, cauza nu este cunoscută, tratamentele care se administrează în această boală duc la scăderea imunității, deci este vorba de o persoană care este la risc, dar nu este la risc doar față de acest tip de infecție...

Marius Tucă: Ci de toate tipurile de infecție.

Alexandru Rafila: Exact, față de toate tipurile de infecție.

Marius Tucă: ”Bună ziua domnule profesor, o persoană cu HPV este expusă la coronavirus?”

Alexandru Rafila: Păi toți avem HPV, toți suntem expuși la coronavirus, e greu de crezut, sunt sute de tipuri de virusuri Papiloma și dacă cumva aveți o vârstă care recomandă vaccinarea, adică dacă sunteți femeie și aveți o vârstă, sunteți în perioada fertilă puteți să vă vaccinați împotriva infecției cu HPV.

Marius Tucă: ”Considerați că este un comportament normal sau necesar realizarea de provizii?”

Alexandru Rafila: Întotdeauna e bine să ai o mică provizie pentru câteva zile pentru că sunt situații în care aprovizionarea poate fi pusă în pericol și acum tocmai discutam despre panică și despre posibilitatea existenței unor blocaje ale activității economice și sigur să ai o mică rezervă pentru două trei zile este una, dar să faci o rezervă pentru doi, trei ani este cu totul și cu totul altceva.

Tratamentul este simptomatic, medicație antipiretică adică care reduce febra, medicație antiinflamatorie, care reduce inflamația

Marius Tucă: Domnule profesor, sunt și oameni care întreabă aici, care este tratamentul pentru acasă, să spunem că sunt cazuri, nu vor să părăsească, care este tratamentul pentru coronavirus.

Alexandru Rafila: Tratamentul este simptomatic, medicație antipiretică adică care reduce febra, medicație antiinflamatorie, care reduce inflamația, Parasinus, ibuprofen, să nu spunem denumirea comercială, neapărat consumul de lichide în cantitate suficientă, fluidifianți ai secrețiilor respiratorii, sunt utili chiar și aerosoli cu ser fiziologic pentru că mențin o bună stare de hidratare a căilor respiratorii.

Marius Tucă: Spuneți-mi domnule profesor din câte cunoașteți în momentul acesta virusul a suportat modificări, transformări esențiale de la începutul...?

Alexandru Rafila: El suferă în fiecare zi transformări, dar nu sunt esențiale, cum ați spus dumneavoastră, e un virus care prin natura lui, prin modul în care se multiplică, replicare o numim noi, suferă modificări, se modifică cu mici defecte, tot timpul apare câte un defect, în momentul în care apare o modificare majoră atunci sigur putem discuta de mai multe scenarii, putem discuta despre un virus care poate deveni mai patogen, adică să spunem că se transmite mai ușor, produce forme mai grave de boală și așa mai departe sau poate să rămână la fel sau poate să regreseze și să devină un virus cu o patogenitate mai scăzută datorită acestor mutații. Rămâne să vedem în timp, discutăm de trei luni de la evoluția acestei boli, nu putem să...

Marius Tucă: În ce condiții ar putea deveni România o a doua Italia, apropo de numărul de oameni infectați și bineînțeles de oameni care să își piardă viața? E o întrebare grea.

Alexandru Rafila: E o întrebare grea, dar aici cred că trebuie să putem să luăm deciziile corespunzătoare în momentul corespunzător, că și asta este foarte important, timing-ul, adică să nu luăm o decizie într-un alt timp decât ăla care trebuie...

Marius Tucă: Să nu fim anacronici, cum ar veni.

Alexandru Rafila: Exact, asta este foarte important, să putem să avem o planificare și asta cred că este elementul cheie pentru România, planificarea, dumneavoastră știți cât de bine suntem noi planificați în general...

Marius Tucă: Suntem cei mai planificați din lume practic, pe locul întâi.

Alexandru Rafila: Exact, planificarea acțiunilor, adică dacă eu am un scenariu sau niște măsuri pe care vreau să le iau, eu aș pregăti acele măsuri, aș anunța oamenii, fie profesioniștii în sănătate, fie populația generală ce tip de măsuri urmează să se ia în funcție de evoluția epidemiologică, oamenii trebuie să cunoască lucrul acesta pentru că altfel măsuri din astea pe care le luăm astăzi și intră în vigoare mâine, nu sunt bune pentru că ele amplifică starea de nesiguranță, amplifică panica, generează informații gen „se închide Bucureștiul”...

Aceste femei își pot alăpta copiii, luând măsuri de igienă foarte stricte, încât să prevină transmiterea pe cale aeriană sau prin contact

Marius Tucă: Deci ele trebuie treptat, anunțate din timp, pregătite...

Alexandru Rafila: Face parte tot din strategia de educare a populației și a profesioniștilor din sănătate, pentru că sunt două tipuri de informații care trebuie… și administrației. Trebuie să găsesc, să am din timp, să numesc Contingency Plan și sunt multe companii care au astfel de planuri, care sunt foarte bine cunoscute, ce măsuri trebuie luate în fiecare etapă încât să menții funcționarea economiei, funcționarea societății, măsurile pe care trebuie să le iei pentru sănătatea publică și alte măsuri generale care trebuie implementate.

Marius Tucă: ”Bună ziua, femeile care alăptează au sistemul imunitar scăzut? Sunt mai expuse virusului, se poate transmite la bebeluși?”

Alexandru Rafila: Răspunsul este următorul, nu sunt studii în sensul acesta, dar se consideră, asta vine și de la OMS și de la Centrul de Control al Bolilor din Statele Unite că aceste femei își pot alăpta copiii, luând măsuri de igienă foarte stricte, încât să prevină transmiterea pe cale aeriană sau prin contact, deci mama poartă mască, folosește mânuși, are grijă când manipulează copilul, bineînțeles igiena locală este esențială și atunci poate să își alăpteze copilul, asta chiar m-a preocupat, am avut o întâlnire cu persoane dintr-o organizație care se ocupă cu încurajarea alăptării și a fost una dintre discuțiile pe care le-am avut deja de vreo două săptămâni.

Marius Tucă: Apropo de scenarii și de pregătirea din timp a populației pentru diferite scenarii, e foarte important ceea ce spuneați dumneavoastră, haideți să luăm în vedere următorul scenariu care e cât se poate de posibil. În România va ajunge la peste 100 de cazuri, ceea ce nu suntem foarte departe,

Alexandru Rafila: Se poate întâmpla în două zile.

Marius Tucă: Se poate întâmpla în două zile să ajungem la 100 de cazuri...

Alexandru Rafila: Nu asta mă interesează, că sunt 100 de cazuri, dacă eu am 100 de cazuri și știu de unde sunt acele cazuri, sunt în regulă. Pe mine mă interesează momentul în care voi avea multe cazuri pe care le diagnostichez într-o zi sau două și nu știu de unde vin. Sunt cazuri care aparent nu au avut contact cu nici o persoană care ar fi fost la risc și atunci este un moment foarte important că înseamnă că infecția începe să se răspândească în comunitate și nu știu, adică știu pe ce cale se răspândește, dar nu știu de la cine se răspândește.

Marius Tucă: De ce atât de laxe, atât de ușoare sunt măsurile luate de exemplu în Elveția? Că vorbeam și înainte de emisiune.

Alexandru Rafila: Ei consideră că este o boală, sigur importantă, populația este la risc și atunci și-au concentrat eforturile în educarea populației, în educația profesioniștilor în sănătate, măsurile de protecție individuale sunt pe primul plan acolo, ei de exemplu testează, vă spun în Elveția, testează doar persoanele simptomatice în vârstă. Ăștia sunt singurii testați. La restul dacă o mică anchetă epidemiologică arată că ei ar putea avea infecție cu coronavirus sau gripă li se spune stai acasă, iei tratament simptomatic, limitează contactele cu alte persoane, până te faci bine și am închis, nici măcar nu testează excesiv, pentru că această capacitate de testare este limitată, să știți că și Statele Unite acum, cât sunt ele de SUA, au probleme legate de testare. Ei au mai puține probleme legate de personal calificat, că acolo chiar au, dar chiar și de disponibilitatea acestor teste și din cauza asta trebuie să înțeleagă lumea, domnule am o viroză respiratorie, nu are rost să mă duc să insist, să mă duc să îmi găsesc tot felul de relații sau pretexte ca să pun presiune să fiu testat. Bun ești testat și după aceea?

Marius Tucă: Unde se pot face testările la noi?

Alexandru Rafila: Testările nu se fac decât în câteva spitale din țară, în afară de Institutul Matei Balș, există o anumită capacitate de testare la spitalul Victor Babeș din București, am înțeles de la doamna primar general că această capacitate va fi îmbunătățită prin noi echipamente, dar, atenție, trebuie să aducem și oamenii, nu mă refer la București, în general. Cluj, Iași, Timișoara, Craiova, Constanța și cred că următorul laborator care se încearcă să fie pus în funcțiune va fi la Brașov, mai există o a doua linie unde s-ar putea dezvolta diagnosticul, se referă la diversele institute cu profil medical care au asemenea laboratoare de bilogie moleculară, care ar putea și ele să preia o parte dintre probe și ar mai exista, eu am propus lucrul acesta în mai multe rânduri, am înțeles că a fost acceptat și se ține cont de chestiunea asta, laboratoarele Autorității Naționale Sanitar Veterinare pentru că ei au o rețea foarte bună pusă la punct, au multe infecții la animal și cu coronavirus, apropo de chestiunea asta...

Marius Tucă: Oricum a plecat de la animal.

Alexandru Rafila: Și atunci au o foarte bună rețea de laboratoare cu oameni calificați care ar putea să facă și ei, e important însă un lucru ca toate rezultatele să ajungă la un centru de comandă ca să știm ce se întâmplă în mod real...

Marius Tucă: Unde să fie centralizate.

Alexandru Rafila: Da, centru de comandă, în mod normal dacă vrem să respectăm modelele europene trebuie să fie la Institutul Național de Sănătate Publică, care are și un Centru Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.

Marius Tucă: Este posibil ca numărul infectaților să fie mult mai mare, dar multe cazuri să nu fie raportate, deoarece persoanele în cauză să fie asimptomatice sau cu efecte ușoare, iar ele să se vindece fără măcar să fi știut că au avut acest coronavirus?

Alexandru Rafila: Este posibil și chiar probabil. Există diverse estimări legate sau comparație între numărul de cazuri și nu numai la infecția cu coronavirus, numărul de cazuri raportate și numărul real de cazuri, inclusiv la gripă este un raport e circa 1 la 10, deci noi reușim să diagnosticăm doar a zecea parte din cazurile de gripă, restul...

Marius Tucă: Adică se vindecă de la sine sau cu tratament ușor fără a se declara.

Alexandru Rafila: Da este posibil și nu este nici un fel de problemă.

Trebuie să ne obișnuim să trăim normal și să facem doar câteva lucruri, să respectăm regulile de igienă individuală și să învățăm să nu ne mai înghesuim, în ghilimele, în zonele care favorizează transmiterea excesivă

Marius Tucă: Întrebare pentru live, apropo și de discuția noastră, ”Cât timp estimați că va dura până va dispărea acest virus? Mulțumesc.”

Alexandru Rafila: Cred că va dura niște ani, dar...

Marius Tucă: Păi domn profesor, asta e o întrebare, iertați-mă, dacă va dura doi ani să spunem, e posibil să dureze cel puțin doi ani, cum vedeți dumneavoastră desfășurarea activității în România, în București, cu acest virus?

Alexandru Rafila: Trebuie să ne obișnuim să trăim normal și să facem doar câteva lucruri, să respectăm regulile de igienă individuală și să învățăm să nu ne mai înghesuim, în ghilimele, în zonele care favorizează transmiterea excesivă. Nu vom<