INTERVIU Ionela Sufaru / Novel Research: Care sunt liderii politici cei mai eficienți pe Facebook

PoliticScan a realizat un nou interviu cu Ionela Sufaru, cercetător la Novel Research. De această dată s-a vorbit despre rolul social media în politică. În timp ce peste Ocean se pierd și se câștigă alegeri folosind social media, la noi încă se acționează amatoricește, crede cercetătoarea. Una dintre probleme pare să fie aceea că politicienii nu sunt, deocamdată capabili să țintească mesajele către profiluri diferite de utilizatori.

Citiți și:

• INTERVIU Ionela Sufaru / Novel Research: Tinerii vin la proteste pentru ca refuză compromisul
• Ionela Sufaru: Mii de alegători au votat candidații PNL la sectoare dar nu si la PG

Redăm mai jos interviul integral și analiza realizată.

Social media au încetat să fie doar instrumente de socializare și entertainmet ci au devenit tot mai mult canale de promovare și surse de informare cu rol foarte important inclusiv în viața politică. Este acesta și cazul României?

Într-adevăr, social media sunt un instrument foarte puternic care, dacă ai abilitatea să îl exploatezi și există infrastructura necesară, te poate ajuta în: crearea/creșterea notorietății; conturarea opiniilor/atitudinilor publicului căruia te adresezi și chiar activarea comportamentului/acțiunii. România are infrastructura necesară pentru a integra social media în astfel de strategii și mă refer la cele două componente principale de infrastructură necesare pentru utilizarea social media în aceste scopuri: penetrarea (răspândirea, n. red.) internetului, pe de o parte, și, pe de altă parte, utilizarea telefoanelor inteligente, ceea ce facilitează trimiterea aproape instantă a mesajului prin social media de la emițător la receptor. Datele arată că circa 6 din 10 romani dețin un telefon inteligent și cam tot atâția au cont Facebook. În rândul tinerilor de până în 25 ani procentul este de peste 90% și circa 8Îdin 10 dintre ei accesează platformele sociale de pe dispozitive inteligente. Din perspectiva penetrării internetului, la nivel național, peste 60% din populația României are acces și utilizează internetul. Astfel că, segmentul de business, companiile, din România par a fi integrat mai bine social media în strategiile de marketing.

În ceea ce privește integrarea social media în marketingul politic pot observa o utilizare, mai degrabă, amatoare și mai puțin profesionistă, exceptând cazul alegerilor prezidențiale din 2014 când echipa actualului președinte a reușit să se folosească de social media în campania electorală. Am observat atunci că nu a fost o acțiune amatoare ci o strategie bine conturată, iar alegerile din SUA din 2016 ne-au arătat că social media pot reprezenta pentru un competitor electoral tribuna decisivă în obținerea victoriei. Au fost, chiar, analiști care au afirmat că social media a fost cea mai puternică armă a lui Trump. Însă, în opinia mea, a contat foarte mult și diversitatea platformelor social media și background-ul profesional al personajului. Pe de o parte, în SUA, deși Facebook are cel mai mare de utilizatori (7 din 10 americani), Twitter și Instagram au semnificativ o mai mare amploare comparativ cu România (între 2 și 3 din 10 americani au cont Twitter, respectiv Instagram), iar Trump a avut conturi pe cele mai importante 3 platforme sociale, Facebook, Twitter și Instagram, care împreună i-au oferit acces la milioane de potențiali votanți. Pe de altă parte, Trump era o personalitate publică cu foarte mare vizibilitate, avea aproape 15 milioane followeri la momentul intrării în campania electorale, și capacitate de a folosi mijloacele de comunicare, convenționale și social media, în avantajul propriu. Astfel, Trump a utilizat în principal Twitter, a cărui specificitate de limitare a mesajelor la 140 de caractere– adică mesaj scurt, concis, Trump a reușit, în primul rând, să creeze titluri “headlines”. Repetitive, inflamatorii și pe alocuri cu o acuratețe scăzută, mesajele Twitter ale lui Trump au fost acoperite în mii de ore de dezbateri TV și milioane de comentarii online, ajutat de milioanele de followeri care au devenit armata lui de voluntari în campania electorală. Această armată l-a ajutat să răspândească în progresie geometrică mesajele postate către o imensă rețea prin propagarea,“retweeting-ul”, respectivelor mesaje.

Dar la momentul actual, există vreun politician român care să se remarce în utilizarea eficientă a social media și ce ar presupune acest lucru?

Am făcut o analiză în acest sens luând în calcul implicarea followerilor principalelor personalități de pe scena politică, adică președinții principalelor 5 partide parlamentare, frecvența zilnică și numărul total al postărilor în luna aprilie 2017 ca variabile explicative ale numărului de followeri și indicelui de implicare. Și am pornit această analiză tocmai considerând ceea ce a făcut din social media un instrument determinant în victoria lui Trump. Astfel, cercetătorii au relevat că Trump obișnuia să scrie pe Twitter, în medie, de 11 ori/zi, iar în unele zile ale campaniei chiar de 59 ori/zi, ceea ce i-a permis să domine dezbaterea politică pe Twitter. De exemplu, datele arată că între ianuarie – iunie 2016 Trump a fost menționat pe Twitter de 130 mil de ori, Clinton doar de 37 mil de ori. Am ignorat, însă, numărul de followeri, utilizat, de obicei, ca indicator al popularității și care este componentă a eficienței, pentru că este disponibil, cred că fiecare îl cunoaște dar, deși este un indicator important, nu este singurul care să conteze în evaluarea eficienței utilizării social media.

Prin urmare, analiza pe care am făcut-o, relevă că din punct de vedere al frecvenței, numărului de postări și implicării followerilor, actualul președinte interimar al PNL, Raluca Turcan, se clasează cel mai bine, urmată de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. De exemplu, Raluca Turcan a avut in luna aprilie un indice de implicare de 8.8%, o singură zi, exceptând zilele Sărbătorilor Pascale, nu a postat niciun mesaj, iar în total, în luna aprilie a postat 44 de mesaje. Traian Băsescu, pe de altă parte, deși are cel mai mare număr de followeri comparativ cu ceilalți 4, are un indice de implicare de 0,7%, în principal, din cauză că a postat, în total, în luna aprilie, doar 14 mesaje și a avut cele mai multe zile cu 0 postări.

Eficiență înseamnă cumulul celor doi indicatori: număr de followeri și valoarea indicatorului de implicare, iar acești doi indicatori sunt determinați atât de frecvența și numărul de postări ale beneficiarului followerilor cât și de conținutul mesajelor. Trump a făcut diferența prin social media tocmai datorită capacității lui de crea știri/titiluri. De aceea, deși Raluca Turcan este în top din punct de vedere al indicelui de implicare, nu reușește destul de eficient să crească numărul de followeri. De altfel, analizând succint, postările din luna aprilie ale celor 5 personalități, un punct slab îl reprezintă tocmai conținutul mesajelor postate. Iar această vulnerabilitate cred că provine din faptul că nu dispun de o segmentare demografică și psihografică a utilizatorilor de Facebook pentru a-și targeta eficient audiența. În România astăzi pe Facebook nu avem numai tineri ci persoane din aproape toate segmentele de vârstă și foarte diferite în ceea ce privește valorile pe care le împărtășesc și stilurile de viață pe care le au.

Novel Research este o firmă de cercetare românească însuflețită de o echipă de cercetători pasionați, a cărei viziune se sprijină pe doi piloni esențiali în această linie de business: responsabilitate și transparență în culegerea datelor și cele mai avansate tehnologii și tehnici de analiză.