DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

INTERVIU Ionela Sufaru / Novel Research: Tinerii vin la proteste pentru ca refuză compromisul

Gemm 2020
Ionela Sufaru

PoliticScan a realizat în exclusivitate un interviu cu Ionela Sufaru, cercetător la Novel Research, unul din cele mai bune institute de cercetare de opinie de la noi (descrierea completă în final). Sufaru a vorbit despre tinerii în România, ce vor aceștia și cum pot fi mobilizați.

Citiți și: Ionela Sufaru: Mii de alegători au votat candidații PNL la sectoare dar nu si la PG

În opina cercetătoarei, tineretul are așteptări mai ridicate atât în viața personala cât și în spațiul politic. Ei vor oferte precise, specifice, nu vorbe goale și/sau ideologie. Sunt atrași de proteste tocmai pentru că acestea sunt acțiuni împotriva compromisului.

În ceea ce privește mitul victoriei PSD printre tineri, acesta este doar un mit. Este adevărat că PSD a obținut un număr semnificativ de voturi din acest bazin, probabil datorită bunei țintiri a ofertei electorale, dar majoritatea tinerilor au ales dreapta (PNL/USR).

Citiți mai jos interviul integral,

 

Am văzut în ultima vreme că tinerii din România au un compartiment aparte. Ies la proteste, sunt foarte activi pe rețelele sociale atunci când există o nemulțumire (ex. OUG 13), dar totuși comportamentul lor la vot este unul caracterizat mai degrabă de pasivitate. Care credeți că ar fi cauzele?

Principala cauză pentru absenteism la vot este aceeași indiferent de generație: lipsa unei oferte atractive și mobilizatoare. Și această observație este simplu de identificat dacă analizăm primul tur al alegerile prezidențiale din 2014 (pentru a nu avea bias/distorsiune) comparativ cu alegerile parlamentare din 2016. Astfel, observăm o prezență generală de 52% și de aproximativ 50% în rândul segmentului 19-25 ani la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014 comparativ cu o prezență generală de aproximativ 40% și de 33% în rândul segmentului de 19-25 ani la alegerile generale din decembrie 2016. Asta ne spune că, pe lângă această cauză principală reprezentată de lipsa ofertei, acest segment de populație este mai puțin dispus la compromis înțeles ca alegerea „răului mai mic”. Asta explică și prezența mai numeroasă a persoanelor din acest segment de vârstă la proteste care sunt, în esență, acțiuni împotriva compromisului și o manifestare a revoltei.

 

Care sunt caracteristicile noii generații? În studiile pe care le întreprindeți ce ați observat la generația 19-25 față de generațiile cu vârsta mai ridicată?

content-image

Dacă ar fi să ne uităm la definirea generațiilor în termenii cercetătorilor de peste Ocean, care au demonstrat o mai mare preocupare în acest sens, atunci segmentul de vârstă 19-25 ani cuprinde persoane din două generații. Dacă cineva consideră acest segment de populație “Millennials /Echo Boomers” ai României este oarecum greșit. Conform cercetătorilor din domeniu, Millennials este generația născută între 1980-1995 și interesul peste Ocean este foarte mare față de această generație tocmai pentru că a reprezentat un boom demografic la fel ca părinții lor, Baby Boomers. Pe când în România este puțin diferit. Vorbim de persoanele născute între 1991-1997, adică momentul începerii declinului demografic în România, ca atare avem o cohortă de puțin peste 1,5 milioane de persoane. O să vă dau acest infografic (v dreapta) care prezintă acest segment de populație în România în funcție de gen, mediu de rezidență și regiuni de dezvoltare.

Totuși, cea mai mare parte a populației din segmentul de vârstă 19-25 ani poate fi inclusă în generația Millennials dar sunt și persoane din generația Z (persoanele născute între 1996-2010), oricum, întreaga cohortă pe fondul declinului demografic și cei mai mulți sunt copiii „decrețeilor”. Dincolo de aceste specificații și diferențe, există o caracteristică generală a segmentului de vârstă 19-25 ani aici și peste Ocean și anume accesul la tehnologie și atitudinea față de tehnologie. Atât Millennials cât și generația Z sunt generațiile digitalizate, conectate și care și-au format personalitatea de adult/adolescent, pe de o parte, în contextul deschiderii și conectării la nivel global, iar pe de altă parte, în contextul crizei economice și al incertitudinii, în general, legat de lumea în care trăim, de la amenințarea terorismului, la amenițarea destrămării unor structurii precum Uniunea Europeană, la amenințarea schimbărilor climatice. Prin urmare, acest context socio-economic le-a influențat personalitatea care este, în principal, asertivă și modul de a se raporta la ceilalți și la mediul în care trăiesc: așteaptă acțiuni/decizii imediate, sunt interesați de ecologie, doresc să fie considerați „speciali” pentru că au fost numiți „speciali”, nu trăiesc pentru a munci ci caută un loc de muncă mai relaxat care să le permită și altfel de activități, de aceea vorbim despre NEETs (persoane care nu sunt încadrate nici în educație, nici pe piața muncii) în rândul acestui segment de populație. Pe de o parte, consideră că școala nu le mai folosește, iar, pe altă parte, sunt nemulțumiți de locurile de muncă care sunt disponibile pe piața muncii, se simt exploatați, subestimați, nestimulați. Deși nu există statistici precise și actualizate, studiile realizate de EUROSTAT dar și studii realizate de noi, Novel Research, arată că aproximativ 20% dintre cei de 19-25 ani sunt NEETs. Această cifră este confirmată și de datele INS care arată o rată a ocupării de aproximativ 40% în rândul segementului 20-24 ani.

În concluzie, tinerii de 19-25 ani au personalități puternice, convingeri ferme pe care nu se tem să le declare, aleg doar ceea ce îi face unici și merită aprecierea lor, se mobilizează pentru cauze nobile și luptă pentru drepturi și dreptate. Prin urmare, poate ar fi mai adecvată denumirea de generația “soldații dreptății”.

 

PSD a câștigat la alegerile trecute și un puternic segment de tineri. Care credeți că au fost mesajele care au contat cel mai mult pentru aceștia?

Nu știu de unde această percepție! Cifrele analizate corect, nu prea indică acest lucru. Anume, in decembrie 2016, s-au prezentat la urne circa 480 mii de votanți cu vârsta între 19-25 ani, iar dintre aceștia aproximativ 30% au votat cu PSD, aproximativ 30% cu PNL, circa 15% cu USR și restul cu celelalte formațiuni politice. Analizând cifrele așa, se poate spune doar că PSD a luat același număr de voturi din rândul acestui segment ca PNL, însă, PSD a obținut per total aproximativ 46%, deci votul celor de 19-25 ani a fost sub scorul general al partidului. În plus, în totalul voturilor obținute de PSD cele 140 mii de voturi ale tinerilor de 19-25 ani au reprezentat 4%. În cazul PNL, voturile acestui segment au reprezentat 10%, iar în cazul USR circa 12%. Afirmația ar fi fost adevărată dacă circa 40% din rândul celor 19-25 ani ar fi votat PSD. Datele analizate corect arată tocmai invers, adică acest segment de vârstă s-a îndreptat mai degrabă spre PNL și USR. Oricum, cei care s-au îndreptat totuși spre PSD cred că au fost motivați de ceea ce spuneam mai sus că așteaptă și îi caracterizează: acțiuni precise. Mă refer aici la acel program de guvernare mediatizat puternic cu măsuri (inclusiv pentru segmentul lor) și termene de aplicare, împachetat într-o grafica prietenoasă și atrăgătoare, la care putem adăuga discursurile pozitive și mesajele mobilizatoare.

 

Sunt tinerii de azi mai atenți la promisiunile electorale, sunt mai pretențioși decât au fost generațiile trecute?

Nu aș putea spune că sunt mai atenți ci doar că odată cu trecerea partidelor și a mainstream media și în mediul online, informațiile ajung mai ușor la acest segment de public. Deci nu vorbim de un segment de public pro-activ, ci, mai degrabă, reactiv. Pe de altă parte, așa cum spuneam încă de la început, tinerii sunt mai puțini dispuși la compromis și au mai puțină răbdare, doresc acțiune, nu vorbe. Deci, într-o oarecare măsură, se poate considera că sunt mai pretențioși decât celelalte generații, în sensul că sunt mai puțin dispuși să asculte pălăvrăgeala politică, explicații, scuze și acuze. Însă, așa cum spuneam, una dintre trăsăturile care caracterizează acest segment de public este aceea de a-și spune părerea fără menajamente și, dacă reprezentanții partidelor ar avea inteligența necesară, ar folosi această resursă în avantajul lor. Mă refer la targetarea acestui segment de public, în mediul lor propice, adică online, pentru a obține un feedback permanent și pentru a-și contura acțiunile și politicile. Această trăsătură a lor de a-și spune părerea îi face persuasivi și adevărate instrumente de contagiune socială, deci trendsetteri, care pot influența și celelalte generații.

 

Novel Research este o firmă de cercetare românească însuflețită de o echipă de cercetători pasionați, a cărei viziune se sprijină pe doi piloni esențiali în această linie de business: responsabilitate și transparență în culegerea datelor și cele mai avansate tehnologii și tehnici de analiză.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.