Premium
Avocatul Poporului a sesizat direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Articolul prevedere că persoanele condamnate penal nu pot face parte din guvern, fiind motivul legal pentru care Liviu Dragnea nu a putut devenit prim-ministru.
Într-un interviu pentru stiripesurse.ro, Victor Ciorbea explică de ce a ales să sesizeze CCR, de ce a amânat sesizarea până după învestirea guvernului şi care sunt argumentele acţiunii sale.
Vezi şi: De ce ar fi NECONSTITUȚIONALĂ legea care nu i-a permis lui Dragnea să fie premier/ ARGUMENTELE
Reporter: - De ce v-aţi sesizat? A fost din oficiu sau aţi primit şi sesizări oficiale?
Victor Ciorbea: - Pe de o parte, nu existau plângeri sau sesizări oficiale din partea unui partid sau a unei autorități. Pe de altă parte, în dezbaterile publice, toată lumea se întreba de ce nu reacţionează Avocatul Poporului. În contextul ăsta, m-am sesizat din oficiu, cum era firesc. Am anunţat că voi da soluţia după învestirea Guvernului.
Reporter: - Au fost presiuni înainte de a anunţa că decideţi după învestirea Guvernului?
Victor Ciorbea: - Nu se poate vorbi de presiuni. Au fost cel mult presiuni mediatice şi dezbateri extrem de intense. Am amânat o soluţie până după investirea guvernului din câteva motive. În primul rând pentru că o analiză în acel moment s-ar fi făcut sub o anumită presiune mediatică. Pe de altă parte, ar fi fi afectat şi întârziat procesul de numire a noului guvern. Dacă CCR ar fi stabilit un termen scurt, tot nu ar fi putut fi mai scurt de luna ianuarie, întrucât trebuia să solicite puncte de vedere de la cele două camere ale Parlamentului, de la Guvernul Cioloş şi aşa mai departe. S-ar mai fi adăugat termenul necesar pentru motivare. Ca să nu mai vorbim că ar fi fost probabil nevoie o intervenţie a Parlamentului care să pună de acord textul legii cu prevederile constituţionale. Toate astea ar fi afectat procesul de învestire a noului Guvern şi am considerat că nu este deloc potrivit să intervin într-un asemenea moment.
Reproter: - În tot acest timp v-a sunat vreun om politic?
Victor Ciorbea: - Nu. Nu e vorba de aşa ceva. Intervenţii politice nu s-au făcut.
Reproter: - În sesizarea trimisă v-aţi şi pronunţat că legea e neconstituţională sau aţi lăsat Curtea să spună?
Victor Ciorbea: - Obligatoriu trebuie să mă propunţ. Dacă nu spun că e neconstituţională, nu mă amestec.
Reporter: - Care e motivul cel mai puternic?
Victor Ciorbea: - Sunt destul de multe texte constituţionale şi din convenţii internaţionale care sunt încălcate, în opinia noastră. Principalul motiv constă în faptul că lipseşte coerenţa legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituție referitoare la ocuparea funcțiilor și demnităților publice ”în condițiile legii”. Există o decizia a CCR nr. 799/2011, Curtea Constituțională a reținut că principiul echilibrului puterilor în stat, consacrat în art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, trebuie aplicat, în egală măsură, în modul de atribuire şi de exercitare a competenţelor tuturor autorităţilor publice, inclusiv a celor care fac parte din aceeaşi putere, dintre cele trei prevăzute de textul menţionat. în legislația internă, chiar în cadrul aceleiași puteri și anume cea executivă (exercitată potrivit sistemului constituțional românesc de Președinte și de Guvern) există diferențe de tratament juridic în ceea ce privește condițiile de ocupare a acestor demnități și implicit a criteriilor de integritate necesare a fi îndeplinite. În consecinţă, pentru îndepărtarea viciului de neconstituţionalitate, am ridicat excepţia. E greu de explicat, ca să nu spun evident vine în contradicţie cu textele constituţionale menţionate, fpatul că această condiţie nu apare nici în legea alegerii celor două camere ale Parlamentului, nici în legătură cu alegerea preşedintelui României. Ori un asemenea tratament juridic diferit aplicat reprezentanţilor de vârf nu corespunde principiului echilibrului puterilor în stat. Mai ales că cei care au rolul esenţial în procesul de desemnare a membrilor guvernului sunt tocmai preşedintele şi parlamentul. Nu poţi să ceri ca un ministru să îndeplinească condiţii suplimentare în raport cu celelate două puteri, care au şi rolul decisiv în procesul de învestire.
Vezi şi: Băsescu, ATAC DUR la adresa lui Victor Ciorbea: 'Același supus al PSD'
Reporter: - S-ar putea obiecta că nu este vorba despre un drept electoral.
Victor Ciorbea: - Nu e nicio problemă din acest punct de vedere. E adevărat că o persoană care urmează să ocupe o funcţie ce implică exercițiul autorității de stat, trebuie să îndeplinească anumite cerințe de integritate, legalitate şi corectitudine menite să consolideze încrederea cetățenilor în autoritățile statului, însă cadrul legislativ ce guvernează condițiile de accedere la o funcție trebuie să fie unul coerent, predictibil și unitar, aplicabil tuturor reprezentanților celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale. Separaţia puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului; dimpotrivă, presupune existenţa unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forţe între acestea. Or, un asemenea echilibru nu poate fi realizat decât prin existența unui sistem coerent menit să asigure condiții de integritate general valabile în exercitarea funcțiilor aparținând acestor trei puteri.
Reporter: - Dincolo de discuţia juridică, vi se pare în regulă din punct de vedere moral ca şeful guvernului să fie condamnat penal?
Victor Ciorbea: - Eu nu pledez pentru ridicarea sau scăderea standardelor. Eu pledez pentru un tratament unitar.
Reporter: - Sesizarea are vreo legătură cu cazul particupar al domnului Dragnea.
Victor Ciorbea: - Sigur că sesizarea s-a făcut în contextul dezbaterilor despre posibilitatea ca domnul Dragnea să ocupe funcţia de prim-ministru, dar acesta a fost un argument în plus pentru amânarea sesizării. Să nu mai existe discuţia aceasta că este pentru o persoană. Problema care se pune este că nu s-a observat în aproape 20 de ani această diferenţă de tratament juridic. E normal să o lămurim pentru totdeauna şi pentru oricine. Să fie un tratament egal, corect.
