DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Între poziţia UE şi cea a lui Băsescu în privinţa Ucrainei e o prăpastie

revista presei
Evenimentul Zilei: Discursul din faţa diplomaţilor mărturisea un Traian Băsescu unic în NATO şi-n Uniunea Europeană prin poziţia anti-rusească şi pro-ucraineană radicală, fanatică. Pe lîngă insultarea unui alt şef de stat, Vladimir Putin, fapt incalificabil în politica externă, Traian Băsescu anunţa că la Consiliul European de sîmbătă, 30 august 2014 avea să ceară, în numele României, sprijinirea Ucrainei cu armament modern de către NATO şi UE, precum și trecerea la o înăsprire fără precedent a sancţiunilor... Sîmbătă, întors de la Paris, de la Întîlnirea convocată de preşedintele Franţei, Victor Ponta a ţinut o Conferinţă de presă extraordinară în care a prezentat ce-a zis el, în numele Guvernului României, la Paris, în legătură cu agravarea situaţiei din Estul Ucrainei... Duminică, 31 august 2014, preşedintele în exerciţiu al Consiliului European Herman von Rampuy a anunţat că UE a dat un termen de o săptămînă Rusiei să înceteze acţiunile în Ucraina. În caz contrar se vor da noi sancţiuni. Aşadar, nici vorbă de sprijinire a Ucrainei cu armament modern. Nici vorbă de trecere pe loc la un nou val de sancţiuni. Uniunea Europeană a abordat o poziţie împăciuitoristă faţă de Criza din Ucraina. Ceea ce n-a spus preşedintele în exerciţiu, a spus preşedintele deja desemnat Donald Tusk: UE are nevoie de o poziţie curajoasă, dar nu radicală în Conflictul din Ucraina, pentru că scopul final trebuie să fie pacea.Asemănător a vorbit şi noul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politici de securitate, Federica Mogherini. E limpede că între poziţia UE şi poziţia anunţată de preşedinte ca fiind a României e o prăpastie. În aceste condiţii se pun întrebări fireşti: 1) A prezentat Traian Băsescu la Consiliu poziţia sa sau poziţia lui Victor Ponta? 2) Dacă a prezentat poziţia sa care a fost reacţia celorlalţi membri ai Consiliului? L-a sprijinit cineva? Am fi putut afla răspunsurile dacă Traian Băsescu ar fi respectat tradiția și ar fi ținut o conferință de presă fie la încheierea Consiliului, fie la întoarcerea în țară. Acest lucru nu s-a întîmplat. Cum Traian Băsescu nu poate fi bănuit că s-ar teme de întrebările incomode, tăcerea de mormînt de după Consiliul mă face să întreb: Sunteți siguri că Traian Băsescu a fost la Consiliul European?! Ziarul Financiar: Impozitul pe construcţii speciale introdus pentru prima dată de guvern în 2014 a adus la buget suma de 751 de milioane de lei pe primul semestru şi se estimează că va aduce dublu pe tot anul, adică 1,5 mld. lei (340 mil. euro). Aceştia sunt bani luaţi din economie, luaţi de la investiţiile companiilor al căror efect de multiplicare a fost astfel anulat. De fapt este vorba de un efect de de-multiplicare pe care noua taxă pe stâlp îl are şi de aici recesiunea. Taxa născocită de Liviu Voinea şi Gheorghe Gherghina, care au ţinut frâiele bugetului în ultimii doi ani, înseamnă chiar 0,2% din PIB, adică exact cu cât a scăzut economia în primul trimestru faţă de acelaşi trimestru din anul anterior, astfel încât împreună cu scăderea mult mai semnificativă de 1% a PIB-ului din trimestrul doi faţă de trimestrul unu să fim astăzi în recesiune. Companiile şi-au restrâns investiţiile încă din trimestrul unu pentru a avea bani să plătească această taxă, iar consecinţele s-au simţit în trimestrul al doilea. În plus, acciza suplimentară la combustibili aplicată de la 1 aprilie a mai „mâncat“ 654 de milioane de lei din economie, adică încă aproximativ 0,1% din PIB. Corelaţia este vizibilă. Cu o taxă nouă care a avut un efect de frânare a investiţiilor, PIB-ul a scăzut cu 0,1%. Cu încă o taxă care a avut un efect de descurajare a consumului, PIB-ul a scăzut mai departe cu 1%. Miniştrii Voinea şi Gherghina sunt din acest punct de vedere direct responsabili pentru trimiterea României în recesiune. România Liberă: Mişcarea „Occupy central“ a declanşat o confruntare cu autorităţile de la Beijing care au o concepţie „chineză” în ce priveşte procesul democratic. Parlamentul chinez a stabilit limite stricte pentru reformele de vot propuse Hong Kongului, reacţionând după luni de manifestaţii în care s-au cerut alegeri libere şi democratice. Dar Beijingul pare că s-a săturat de „o ţară, două sisteme“ şi de democraţia Hong Kongului. Comitetul Permanent al Adunării Naţionale populare a dat verdictul asupra viitorului democratic al Hong Kongului şi, fără surpriză, decizia nu a plăcut deloc democraţilor fostei colonii britanice. Vot universal da, dar libertatea alegerii candidaţilor nu, a decis în esenţă puterea centrală. În 2017, electorii oraşului cu 7 milioane de locuitori vor putea să-şi aleagă şeful executiv, aşa cum a promis Beijingul în momentul retrocedării insulei către ţara-mamă, în 1999. Dar, detaliu capital, ei vor trebui să aleagă între doi sau trei candidaţi „patrioţi” care au fost în prealabil filtraţi de un comitet de la Beijing. Un oficial chinez a precizat că directivele şi exigenţele ca acei candidaţi „să iubească ţara şi Hong Kong” sunt menite să „protejeze stabilitatea globală a Hong Kongului de astăzi şi din viitor”.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.