Evenimentul Zilei:
În urmă cu câteva săptămâni, Klaus Iohannis, preşedintele cu care românii şi-au luat ţara înapoi, a respins de la promulgare noul Cod Fiscal... Se pare că liberalii au înţeles, în sfârşit: noul Cod Fiscal este necesar, mai mult decât atât, va avea efecte benefice evidente! Cârâielile pe tema asta s-au dovedit cras nepopulare, pe preşedinte l-au tras înapoi în barometrele simpatiei publice.Cel mai grav, aşa cum EVZ a prezentat, un sondaj intern al PNL arată că 98 la sută din votanții liberali sunt de acord cu modificările propuse de Guvernul Ponta. Că s-a vrut sau nu asta, nu am de unde să ştiu, Iohannis a fost lăsat într-un teribil de păgubos ofsaid. Cum nu pare, însă, să înţeleagă nimic, nu cred că are motive să dea cu basca sau cu pardesiul de pământ, şi nici nu cred că are vreun consilier capabil, sau cu chef, sau cu curaj, în măsură să-i explice ce și cum. Dacă ar fi avut, i-ar fi indicat cum să iasă din colţul în care PNL l-a băgat: explicând clar şi pe înţeles, omeneşte, că pur şi simplu s-a înşelat atunci când a respins promulgarea. Ar fi câştigat imens. Pe de o parte, ar fi părut om normal, pe de alta, şi-ar fi scutit partidul de ridicol. Poate că, însă, mă înşel eu, poate că lucrurile bine făcute aşa se fac, făcându- te frate cu ridicolul prostesc, pe tine şi pe cei care te sprijină!
Ziarul Financiar:
Până nu demult, creşteri de peste 8% erau ceva obişnuit pentru Turcia, una dintre marile economii emergente ale lumii. În 2011, PIB-ul a urcat cu 8,8%, iar cu un an înainte cu 9,2%, ritmuri demne de China. De atunci lucrurile s-au schimbat. În 2014 Turcia a dezamăgit cu o creştere de nici 3%, obişnuită mai degrabă pentru economii „bătrâne“ precum SUA.
Nesiguranţa politică şi geopolitică îi goneşte pe investitorii străini, de banii cărora economia turcă este dependentă, şi pe turişii străini. Ieşirea de sub sancţiunile internaţionale a Iranului, de la care Turcia a cumpărat până acum petrol ieftin şi unde investitorii turci au avut un statut privilegiat, riscă să şubrezească rolul Turciei şi al investitorilor turci în regiune. Mai mult, nici chiar turcii nu par să mai aibă încredere în moneda ţării lor, preferând din ce în ce mai mult să-şi convertească economiile în valută, ceea ce complică eforturile băncii centrale de a susţine economia. Gospodăriile şi companiile şi-au majorat depozitele în monedă străină la 43% din total, nivel nemaivăzut în ultimii 10 ani, potrivit datelor oficiale citate de Bloomberg. Lira turcească s-a depreciat cu 16% în raport cu dolarul anul acesta, cel mai abrut declin pentru această perioadă începând cu 2001. Eroziunea încrederii interne semnalează că lira, moneda cu cea mai slabă performanţă din clubul monedelor majore din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, nu se va opri prea curând din cădere, ceea ce va determina în continuare învestitorii să renunţe la obligaţiunile turceşti, deja titlurile de acest fel au cea mai slabă evoluţie din rândul pieţelor emergente.
RFI:
Intr-un nou interviu de şase pagini acordat revistei franceze Valeurs actuelles, ex-preşedintele francez
Nicolas Sarkozy, actualmente lider al principalului partid de opoziţie din Franta, LR, lansează o operaţiune de seducere a alegătorilor frontişti. « Nu alegeţi cea mai rea politică, cea de extremă dreaptă. Alăturaţi-vă dreptei republicane » spune Sarkozy.« Dreapta republicană, tradiţională, este singura capabilă să aducă răspunsuri credibile, serioase şi eficiente la alegerile prezidenţiale din 2017 » spune Nicolas Sarkozy. El recunoaşte totuşi că în cursul primului său mandat dintre 2007 si 2012 a putiut să-i decepţioneze pe unii dintre aceşti alegători care s-au îndreptat apoi spre Frontul naţional, partidul extremei drepte. « Politica extremiştilor nu ar face decât să le agraveze şi mai mult suferinţele francezilor. A vota cu Frontul naţional la primul tur revine la face ca stânga să câştige la al doilea » mai repetă fostul şef de stat care refuză să spună dacă va candida din nou sau nu peste doi ani.
