Premium
2016 ar trebui să fie anul în care Strategia Naţională de Apărare a ţării, aprobată de Parlament, propusă de preşedintele Iohannis și aprobată de Parlament, ar trebui revizuită. Convocați la consultări pe teme legilor securității naționale, unii dintre liderii partidelor parlamentare vor avea parte de o surpriză din partea președintelui. Pe fondul intensificării eforturilor internaționale de combatere a terorismului, Klaus Iohannis încearcă să pună partidele în fața faptului împlinit și să preia inițiativa în acest domeniu, deși atât PSD , cât și PNL au dat semnale că ar veni cu propriile proiecte de lege în parlament.
Mai toate partidele au anunțat că sunt deschise să discute... principii, în lipsa unui draft care să conțină cu textele de lege menite să actulizeze legislația privina securitatea națională. Pachetul de legi pe securitatea națională este însă deja elaborat, iar șeful statului va lua temperatura partidelor punându-l pe masa consultărilor de săptămâna viitoare, înainte de a-l supune dezbaterii Parlamentului, susțin surse din Administrația Prezidențială. Ceea ce ar putea semnă cu celebrul gest făcut de Băsescu în urmă cu mai mulţi ani, când s-a dus pentru 30 de secunde la tribuna Parlamentului şi a spus doar "Intenţionez să convoc un referendum şi, potrivit Constituţiei, trebuie să consult în prealabil Parlamentul. Consideraţi că v-am consultat!"
Surpriza constă în amplitudinea acestui demers: dacă social-democrații se așteaptă la un pachet de legi minimal, care să poată fi trecut ușor prin cele două camere ale legisltivului în acest an electoral, Cotroceniul a pregătit însă unul maximal.
Iohannis vrea astfel să forțeze mâna partidelor și să vadă transpusă în realitate în acest an Strategia Naţională de Apărare a ţării. Aprobată deja de Parlament, această strategie își propune aducerea la zi a întregului pachet de legi ale securităţii naţionale, care cuprinde zece legi nu una sau câteva, cum dorește în special conducerea PSD, flancată de UNPR și ALDE.
Teme precum combaterea terorismului și aducerea la zi a legislaţiei privind securitatea cibernetică sau adoptarea unui act normativ care să prevadă că pentru achiziţionarea unei cartele telefonice cumpărătorul trebuie să prezinte un act de identitate, au devenit în ultima perioadă subiecte pe buzele tuturor politicienilor. De altfel, este nevoie de reintroducerea în circuitul legislativ a celor două legi de vreme ce acestea au fost declarate neconstituţionale de CCR în 2014 şi 2015. Dar Klaus Iohannis nu vrea să se oprească aici.
Potrivit surselor citate, sunt vizate și legile de organizare a SRI și SIE, două probleme pe care social-democrații, în frunte cu Liviu Dragnea le doreau soluțioante abia după alegerile parlamentare. Autori ei însuși, ai unui pachet maximal în domeniu în anii trecuți, liberalii au fost mai țranșanți anunțând că sprijină toate măsurile necesare de modificare a legislaţiei actuale, pe care o consideră depășită de evoluția riscurilor de securitate națională și provocările noi apărute la nivel regional și internațional.„Cadrul legislativ pe problema securităţii este unul depăşit. Vorbim de legi din anii '90 care şi-au atins perioada de valabilitate şi care trebuie actualizate pentru că sunt dinaintea intrării României în diferite structuri, cum ar fi UE, NATO şi ne confruntăm în 2016 cu provocări noi la nivel regional şi internaţional, cu ameninţări noi. Din acest motiv, o discuţie pe această temă este mai mult decât necesară“, a anunțat ieri, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu.
Dacă, în Parlament, PSD pregătește terenul reintroducerea SRI pe firul interceptărilor în cazuri de corupţie, la nivelul Cotroceniului intențiile ar merge până la eliminarea rolului unor servicii de informații în domeniu și menținerea a doar câtorva pentru o mai bună capacitatea de reacție la amenințările de securitate. Potrivit acelorași surse, președinția cochetează cu ideea desființării STS și altor structuri de informații existente la nivelul unor ministere, și păstrarea doar a SRI, SIE și a serviciului de informații ale Armatei cu competențe în domeniul securității naționale.
SRI nu ar fi străin de intențiile prezidențiale, întărirea propriei autorități în materie și eliminarea concurenței fiind unul dintre vechile deziderate ale acestui serviciu. Nu este de mirare că printre cererile recente ale acestui serviciu s-au numărat atât modificarea propriei legi de organizare și funcționare, dar și a legilor privind prevenirea şi combaterea terorismului, utilizarea unor date din registrele cu numele pasagerilor, regimul juridic al străinilor în România, la pachet cu cele privind securitatea națională, securitatea cibrnetică și regimul juridic al cartelelor prepay. Totul pentru a crea „instrumentele juridice care să permită intervenţia rapidă şi eficientă astfel încât să se asigure prevenţia riscurilor teroriste”.
Vezi şi: ANUNŢ de la Cotroceni: Programul discuţiilor Iohannis-partide pe noile legi anti-terorism
