Premium
Președintele României, Klaus Iohannis, participă marţi, 15 septembrie, de la ora 10.00, la conferinţa „SMART DIASPORA 2020+: Cum valorificăm potenţialul strategic al diasporei româneşti”. În cadrul evenimentului care are loc la Palatul Cotroceni, în Sala Unirii, şeful statului a vorbit şi despre problema votului prin corespondenţă, esenţial pentru felul în care vor vota românii din Diaspora.
"Sunt cu ochii pe Parlament pentru a adopta cât de repede votul prin corespondenţă. Asigurarea condiţiilor pentru exercitarea dreptului de vot al românilor din disaspora este esenţială. Partidele politice, după consultările de la Cotroceni, s-au angajat să introducă votul prin corespondenţă. Sper că până la finalul acestei sesiuni parlamentare să îşi onoreze promisiunea", a declarat Klaus Iohannis.
Miercuri, 16 septembrie, de la ora 11.00, preşedintele Klaus Iohannis se va adresa camerelor reunite ale Parlamentului. Cel mai probabil, Iohannis va vorbi şi despre votul prin corespondenţă.
Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, susţinut cu ocazia evenimentului SMART DIASPORA 2020+
(15 septembrie 2015)
„Domnule Ministru,
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,
În primul rând, bine ați venit! Doresc să vă felicit pe voi, tinerii inițiatori ai acestui eveniment care aduce la un loc experți din diaspora și din țară și reprezentanți ai autorităților publice cu atribuții în domeniu.
Sunteți un exemplu de profesionalism și seriozitate acolo unde ați studiat și unde vă desfășurați activitatea, de inițiativă și implicare, dar și de ambiție. Ați format o echipă și ați contribuit la crearea unei comunități a tinerilor performanți din țară și din diaspora; ați construit organizații care deja au un parcurs de mai mulți ani și se bucură de recunoaștere – mă refer la Liga Studenților Români din Străinătate și la Fundația CAESAR.
Ați inițiat acest proiect, SMART DIASPORA, care își propune valorificarea potențialului strategic al tinerilor înalt calificați de peste hotare și atragerea lor înapoi în țară. Toate acestea sunt, cred eu, dovada unui profund atașament față de România. Țin să vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți, pentru că aduceți cu voi peste tot excelența și performanța. Sunt convins că veți avea aici, la Palatul Cotroceni, un dialog consistent din care se vor putea degaja răspunsuri la preocupările diasporei, care sunt în bună măsură și ale noastre, ale celor din țară.
După cum știți, Administrația Prezidențială a început, în decursul ultimelor luni, discuții cu alte instituții, iar eu personal m-am întâlnit cu reprezentanți ai comunităților românești din mai multe state europene. Avem acum și un consilier specializat în acest domeniu, care a studiat și a trăit, ca voi, în străinătate și s-a întors acasă. Astăzi, găzduim evenimentul de față la Palatul Cotroceni ca un gest simbolic, dar și ca o continuare a acestor primi pași într-un demers mai amplu.
Obiectivul nostru pe termen lung este o relație puternică a societății românești și a statului român cu diaspora, benefică în ambele direcții. Ea presupune pe de-o parte capacitatea de a valorifica potențialul strategic al diasporei românești, ca punte de legătură cu celelalte state, iar, pe de altă parte, presupune a ști clar ce anume suntem datori să facem pentru diaspora, noi, cei de-acasă.
Convingerea mea este că potențialul diasporei va fi pe deplin fructificat atunci când a trăi și a munci în străinătate va fi doar o chestiune de alegere, nu una de constrângere; atunci când românii din diaspora vor avea opțiunea să se întoarcă, știind că și acasă munca lor este recunoscută și răsplătită; și atunci când vor simți că autoritățile au grijă și se preocupă de ei, oriunde s-ar afla.
Doamnelor și domnilor,
Pe acest fond, cred că trebuie să găsim, prin efort comun, răspunsuri la trei întrebări majore. Prima este cum transformăm „exodul creierelor”, așa numitul fenomen brain drain, din pierdere într-un câștig pe termen lung pentru România. Cum facem ca tinerii noștri de valoare, specialiștii, profesorii, medicii, cercetătorii, economiștii, dar și toți cei care muncesc serios, indiferent ce meserie au, care pleacă din țară să se și întoarcă la un moment dat. Citesc și eu, ca și dumneavoastră, rapoarte și statistici absolut îngrijorătoare despre numărul celor care pleacă anual. Dar dincolo de asta, mă gândesc la acești oameni, unii proaspăt ieșiți de pe băncile școlii, la început de drum, alții deja cu experiență, care sunt gata să ia calea străinătății, lăsând acasă familia, părinții, copii.
Mă gândesc și la cei de aici. Suntem cu toții responsabili, astfel încât cei vulnerabili, copiii rămași singuri sau bătrânii fără ajutor, să nu sufere din cauza lipsei de sprijin, iar diferitele instituții trebuie să colaboreze pentru a interveni acolo unde este nevoie. Cred în responsabilitatea și capacitatea României de a găsi pe termen lung soluții pentru ca fiecare cetățean să poată avea un parcurs profesional și personal de succes în țară, sau să aibă oportunitatea de a rămâne legat de România, cu posibilitatea de a reveni oricând. Pentru ca cei plecați să-și dorească să se întoarcă acasă va trebui să asigurăm condițiile și climatul necesar reintegrării lor.
Cu alte cuvinte, sintetizând toate acestea, prima întrebare cheie este cum transformăm așa numitul „brain drain” în „brain regain”. Știu că dumneavoastră, inițiatorii manifestării de astăzi, aveți un set de propuneri foarte concrete în acest sens. Mai ales în contextul în care am lansat ieri ideea unei largi consultări pe tema educației, cred că una dintre problemele care poate fi rapid rezolvată, dacă există voință, e legată de recunoașterea diplomelor și echivalarea studiilor, în sensul de a optimiza mecanismele din acest proces. Câteva mii de tineri pleacă anual la studii în străinătate, iar experiența pe care o pot aduce înapoi în țară, după absolvire și uneori după o perioadă de activitate profesională în afară, este foarte valoroasă.
A doua întrebare este ce facem pentru românii care aleg să rămână în străinătate, cum îi reprezentăm și cum le asigurăm drepturile, cum îi menținem conectați cu țara, implicați și interesați, cum îi sprijinim să-și păstreze identitatea. În acest context, asigurarea condițiilor pentru exercitarea dreptului de vot al românilor din diaspora este esențială. Încă de la începutul anului, după consultările pe care le-am avut aici, la Cotroceni, partidele politice s-au angajat să introducă votul prin corespondență. Sper ca până la finalul acestei sesiuni parlamentare să-și onoreze promisiunea și vă asigur că urmăresc subiectul cu foarte multă atenţie.
Pe de altă parte, discuția este una mai largă, despre forța cetățenilor în democrație și despre diaspora ca interlocutor puternic și respectat al instituțiilor statului român și al clasei politice. Întărirea mecanismelor democratice, încurajarea participării și competiției politice vor constitui argumente în plus pentru întoarcerea acasă.
În fine, a treia întrebare este cum sprijinim și încurajăm diaspora românească să se transforme într-o voce mai puternică a României în lume. Cum ne consolidăm prezența și ne apărăm valorile, dar și interesele, la nivel global, cu ajutorul și prin implicarea acestei resurse extraordinare pe care o reprezintă milioanele de români din toate colțurile lumii? Compatrioții noștri sunt plecați şi reprezintă cartea de vizită a României peste hotare, ei sunt ambasadorii culturii și tradițiilor românești acolo unde locuiesc. Și ca oricărui ambasador, cred că avem datoria de a le da, noi înșine, un mandat simbolic, dar mai explicit, despre felul în care pot promova și susține România, chiar de la distanță. Imaginea României în lume se construiește cu fiecare din gesturile, acțiunile și vorbele lor.
Doamnelor și domnilor,
În încheiere aș vrea să începem să ne uităm mai atent și la cealaltă fațetă a faptului că România are o diasporă atât de însemnată mai peste tot în Europa și în multe țări din lume.
Dincolo de pierderea pe care plecarea atâtor și atâtor oameni de valoare, tineri, dinamici, cu inițiativă o reprezintă pentru România, contribuția pe care ei o au și o pot avea în continuare la dezvoltarea țării noastre este extraordinar de importantă și greu de cuantificat.
Rezervorul de expertiză pe care aceștia îl aduc, cunoștințele și contactele pe care le-au dobândit, curajul de care au dat dovadă și pe care îl demonstrează zi de zi, fac din românii de peste graniță o sursă de inspirație și un punct de sprijin de care România are mare nevoie. Potențialul strategic al diasporei se manifestă nu doar în raport cu țara mamă, ci și cu statele în care se află comunități mari de români. Acestea sunt o resursă de creștere economică, dezvoltare, dar și de participare civică acolo unde trăiesc. Vocea lor ar trebui să fie mai clar auzită inclusiv pe plan local, acolo unde trăiesc și formează minorități importante.
Cred că românii din străinătate trebuie să fie conștienți de forța pe care o au și de faptul că, atunci când își unesc eforturile, aspirațiile, creativitatea și inteligența, sunt mai puternici, în beneficiul tuturor, români și străini deopotrivă.
Înainte de a încheia, doresc să îi îndemn pe mai tinerii noștri compatrioți, care au inițiat acest eveniment, ca peste tot unde întâlnesc alți români să poarte cu ei spiritul de echipă, colaborare, unitate și solidaritate, mai ales în acele proiecte care sunt și în folosul României.
Vă felicit încă o dată și vă doresc mult succes!”
