Premium
Jurnalistul Ion Cristoiu face analiza alegerilor din Ungaria. Într-un articol publicat de Evenimentul Zilei, Ion Cristoiu explică ce a stat în spatele sprijinului masiv pe care l-a primit duminică premierul Viktor Orban la urne.
Evenimentul Zilei:
Prin absența democrației din Ungaria, cum se întrece să scrie presa TeFeListă?
Prin agitarea de către Victor Orban a spaimei față de imigranți?
Nici vorbă.
Ungurii au dat năvală la urne pentru a vota împotriva Uniunii Europene ca instituție arogantă, ciocoiască, obișnuită cu popoare de babuini în genul românilor.
Victor Orban s-a prezentat ungurilor drept întruchiparea intereselor naționale ale Ungariei puse la îndoială de birocrații de la Bruxelles. TeFeLiștii din presa noastră s-au mirat că tema imigranților a fost eficientă pentru Victor Orban deși Ungaria nu e amenințată de valuri de refugiați. Ungurii s-au grăbit să meargă la urne pentru a-l vota pe Victor Orban nu pentru că ei, spre deosebire de români, ar fi ușor de manipulat, ci pentru că Uniunea Europeană a făcut din primirea de imigranți o poruncă de tip sovietic dată țărilor membre, fără a ține cont de părerea lor. Ungurii au văzut în asta nu pericolul valurilor de imigranți, ci călcarea în picioare, în stil Cominternist, a intereselor naționale ale Ungariei de către birocrații corupți, șmecheri și aroganți de la Bruxelles.
Votul zdrobitor dat lui Victor Orban duminică, 8 aprilie 2018, a fost unul al orgoliului național, orgoliu tipic unui neam precum cel unguresc. Partidele de Opoziție, societatea civilă, presa adversară lui Victor Orban n-au avut inspirația de a prelua fie și cu nuanțe discursul lui Victor Orban, de a fi de acord, fie și în principiu cu ceea ce ungurii reproșează Uniunii Europene:
Și anume că Uniunea Europeană s-a transformat, pentru popoarele din Est, într-un fel de CAER, în care, la fel ca Uniunea Sovietică de pe vremuri, în numele intereselor generale ale Uniunii, birocrații de la Bruxelles, marionete ale marilor puteri de pe continent, impun interese care contravin intereselor celor din Est.
Încăpățînarea neghioabă de a apăra Bruxellesul fără nuanțe a costat partidele de Opoziție din Ungaria. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Flancul de est al zonei euro îi dă dureri de cap preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi, scrie Bloomberg.
În vară, atât reprezentantul Letoniei, cât şi cel al Sloveniei vor lipsi din consiliul guvernator al băncii, primul din cauza unei anchete privind acuzaţii de fraudă, al doilea alegând să-şi părăsească poziţia. Acestea sunt cele mai recente probleme generate de estul UE, unde ţări ca Polonia înregistrează progrese nesemnificative cu privire la o integrare mai în profunzime, iar Bulgaria ezită să permită BCE să-i monitorizeze băncile. Letonia şi Estonia s-au aflat de asemenea în centrul unor scandaluri de spălare de bani în acest an în urma cărora au fost închise bănci.
„Este foarte inoportun pentru Draghi să fie nevoit să monitorizeze aceste situaţii în loc să se concentreze pe problemele mai presante”, arată Piet Christiansen, economist la Danske Bank din Copenhaga. Economiştii se aşteaptă ca BCE să-şi încheie programul de achiziţie de obligaţiuni până la sfârşitul acestui an. Soarta programului ar putea fi decisă pe 14 iunie în cadrul unei reuniuni programate a avea loc în capitala letonă Riga. Însă reprezentantul Letoniei Ilmars Rimsevics nu-şi poate îndeplini obligaţiile şi nu este clar cine-l va însoţi pe Draghi în timpul conferinţei de presă care este în mod tradiţional găzduită de un bancher central din ţara gazdă.
Fiindu-i interzis să părăsească ţara pe perioada anchetei, Rimsevics nu a participat la ultimele două reuniuni ale BCE. Acesta respinge orice acuzaţii, iar Draghi a cerut Curţii Europene de Justiţie să clarifice situaţia.
Şi alte probleme sunt pe cale să apară în Europa de Est. Bulgaria, cel mai sărac stat membru al UE, vrea să adopte mecanismul ERM-2 pentru adoptarea euro în vară, însă eforturile de plasare a băncilor acesteia sub supravegherea BCE stagnează. (Mai multe detalii AICI)
Business Magazin:
Pavel Valerievici Durov s-a născut pe 10 octombrie 1984 la Leningrad (în prezent Sankt Petersburg), ca fiu al doctorului în filologie Valery Semenovich Durov şi al Albinei Durova. Fratele său este programatorul şi matematicianul Nikolai Durov.
Cea mai mare parte a copilăriei şi-a petrecut-o în Italia, la Torino, unde era angajat tatăl său. După ce a studiat în Italia, în 2001 s-a întors în Rusia, unde a frecventat cursurile Academiei din Sankt Petersburg. Cinci ani mai târziu, în 2006, a absolvit facultatea de filologie a Universităţii de Stat din Sankt Petersburg.
În acelaşi an, la vârsta de 22 de ani, Durov a lansat, după modelul Facebook, reţeaua de socializare VKontakte (cunoscută ca VK), care avea să devină cea mai mare reţea de socializare rusească. Site-ul a fost lansat pe 10 octombrie 2016. |n ianuarie 2013, VK devenise cel mai accesat site din Rusia, cu 197 milioane de utilizatori înregistraţi şi cu o rată zilnică de aproximativ patru milioane de vizitatori.
Denumirea reţelei a venit din dorinţa fondatorului de a găsi un cuvânt care să acopere legăturile care se puteau crea între oameni, indiferent de grupul social din care făceau parte. Inspirat de sloganul postului de radio rusesc Vocea Moscovei - ”în contact deplin cu informaţia“, Durov s-a gândit că cel mai potrivit nume este ”contact“. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Administraţia americană a început să discute direct cu Coreea de Nord în vedere pregătirii viitoarei întîlniri dintre Donald Trump şi Kim Jong Un, întîlnire prevăzută la sfîrşitul lunii mai sau la începutul lunii iunie. Pe de altă parte, pentru prima dată, şeful suprem de la Phenian a făcut unele declaraţii legate de “dialogul” cu “inamicul” său american.
Din surse de la Washington se arată că pregătirea acestei întîlniri este “un vast proces care implică mai multe servicii ale administraţiei Trump”. La Phenian, Kim Jong Un a ieşit şi el din tăcere şi anunţă noua sa “strategie” şi perspectivele “unui dialog cu Washington-ul”.
In Le Figaro un editorialist speculează deja asupra locului unde se vor vedea cei doi lideri. Elveţia şi Suedia şi-au propus bunele oficii, dar toată lumea ştie că lui Kim Jong Un nu-i place să ia avionul. Ulan Bator în Mongolia sau Vladivostok în Rusia i-ar pemite lui Kim Jong Un să călătorească în trenul său blindat în care se simte mai bine.
De notat, într-un registru mai grav, că dictatorul nord-coreean încearcă în prezent să-şi creeze un cerc de aliaţi în contextul viitoarelor discuţii cu Donald Trump. Kim Jong Un a efectuat recent o vizită în China iar pe 27 aprilie se va vedea cu omologul său sud-coreean. Între timp Kim Jong Un l-a trimis la Moscova pe ministrul său de externe, Ri Yong Ho. Acesta din urmă s-a văzut marţi 10 aprilie cu Serghei Lavrov dar nu a acordat nici o conferinţă de presă după întîlnire. Ruşii însă consideră că denuclearizarea Coreii de nord este posibilă, cu condiţia ca regimul să primească “garanţii în beton armat” din partea comunităţii internaţionale.
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov este de părere că un acord multilateral pe tema securităţii în Asia ar putea fi semnat, avînd în centrul său denuclearizarea peninsulei coreene.
Alţi experţi, ceva mai sceptici, consideră că de fapt Coreea de Nord încearcă să obţină "reintegrarea internaţională, dar ca putere nucleară”. In acelaşi timp, Kim Jong Un nu-şi va putea permite să se ducă la întîlnirea cu imprevizibilul Donald Trump cu mîna goală, ceva va trebui să accepte, să cedeze, să propună. (Mai multe detalii AICI)
