DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ion Cristoiu arată care a fost greșeala fatală a Elenei Udrea în Costa Rica

ion cristoiu

Jurnalistul Ion Cristoiu face pe blogul său o analiză pe tema scenariilor și întrebărilor provocate de arestarea preventivă a Elenei Udrea în Costa Rica, la San Jose și arată, totodată, unde a greșit fosta politiciană.

cristoiublog.ro:

(...) Eu am susținut și susțin că și fără Traian Băsescu, ba chiar mai abitir, Elena Udrea ar fi avut un destin spectaculos în România postdecembristă. Spun mai abitir nu numai pentru că din cauza lui Traian Băsescu Elena Udrea a trecut doar Blonda de la Cotroceni, dar și pentru că ea și-a asumat astfel o politică străină de personalitatea ei. Prezența în echipa lui Traian Băsescu a făcut ca Elena Udrea să-și asume lupta împotriva corupției pînă la un radicalism de talia celui împărtășit de Monica Macovei, promotoarea Proiectului de țară - România - colonie penitenciară. Prin toate datele, Elena Udrea a fost și este opusă radicalismului TeFeList, cultivat sub regimul Băsescu. Prin apartenența la echipa lui Traian Băsescu ea s-a văzut obligată să se adreseze unui electorat de care era străină.
Esența personalității omului politic Elena Udrea e dată de o ambiție devastatoare. Ambiția de a avea putere. Ambiția de a fi mereu în prim plan mediatic. Ambiția de a nu trece drept lașă. Ambiția de a avea un destin politic de excepție.
Prin această ambiție se explică azi ceea ce mai toată lumea numește greșeala fatală a Elenei Udrea în Costa Rica.
Ajunsă în Costa Rica în februarie 2018, Elena Udrea nu s-a gîndit o clipă să se comporte ca o fugară. Nimic nu i-a rănit mai tare orgoliul decît eticheta de fugară. De aceea, timp de aproape un an, Elena Udrea s-a străduit să fie prezentă în viața publică a României de parcă n-ar fi fost o urmărită general în Costa Rica, de parcă n-ar fi plecat acolo pentru a scăpa de pușcăria din România, ci de parcă ar fi stat acolo într-un concediu activ, mai activ decît cele din străinătate ale lui Klaus Iohannis. A intervenit de multe ori în dezbaterile interne din România, n-a jucat o clipă comedia victimei, a celei ajunse la ananghie, s-a preocupat ca presa de la noi să obțină informații despre ce face ea în Costa Rica.
La emisiunea Alexandrei Stoicescu de vineri am pus neașteptata arestare preventivă în urma unui mandat de reținere emis de autoritățile de la noi și pe seama acestui Sîc făcut statului român de Elena Udrea din Costa Rica. Am lansat ipoteza că la nivel înalt, la București, la Președinție sau poate chiar la Guvern, s-a pus problema de a contracara această sfidare prin presiuni diplomatice, asupra autorităților din Costa Rica, pentru a îndeplini mandatul de reținere și arestare. E o ipoteză.
Nu de asta m-a preocupat și mă preocupă cazul Elena Udrea din Costa Rica. Din 2005 Elena Udrea a considerat fiecare lovitură a sorții ca un examen pe care ea îl va trece pînă la urmă în ambiția de a avea un destin spectaculos în România.
Va considera episodul din Costa Rica un astfel de examen?
Altfel spus, o va face acest episod să nu mai creadă în destinul ei în România?(Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Argentina şi-a majorat luna trecută pachetul de salvare de la FMI la 57 de miliarde de dolari, iar Pakistanul este, de câteva zile, noul client al Fondului - este la cel de-al 13-lea bailout de la FMI. Creşte teama că instituţia financiară de la Washington va trebui să-şi înmulţească intervenţiile din cauza turbulenţelor valutare din lumea emergentă şi a supraîndatorării.
Turcia, o ţară al cărei guvern are mulţi critici, este dată ca viitor client al FMI. Prin Europa se discută deja pe tema unui bailout pentru Italia, una dintre cele mai mari economii din zona euro.
Joi, când pieţele financiare asiatice picau în ton cu cele occidentale, directorul general al Fondului Monetar Internaţional Christine Lagarde le-a dat câteva recomandări decidenţilor de politici din lumea emergentă, scrie Financial Times.
Ei, a spus Lagarde, ar trebui să „folosească toate instrumentele“ de care dispun pentru a limita ieşirile de capital care inevitabil ar fi declanşate de înăsprirea politicii monetare în SUA şi de intensificarea războiului comercial dintre SUA şi China.
De mai bine de un an, Lagarde, fost ministru de finanţe al Franţei, avertizeză politicienii şi autorităţile din lumea în curs de dezvoltare că trebuie să-şi construiască rezerve-tampon pentru a face faţă unor noi turbulenţe pe pieţe. Iar acest moment a venit.
„Ceea ce vedem la orizont nu sunt doar nori. Norii încep să coboare şi este ceva mai mult decât o simplă burniţă“, a explicat Lagarde la un eveniment organizat la Bretton Woods Committee.
Turbulenţele financiare care zguduie economiile emergente au dominat discuţiile reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale de săptămâna trecută din Indonezia, iar atmosfera a adus aminte de anii 1990, când Fondul a fost forţat să intervină, în unele cazuri înconjurat de controverse, pentru a rezolva crize din Asia şi America de Sud.
„Sunt anumite state care încep să dea semne de stres“, spune Thomas Bernes, fost oficial canadian şi al FMI şi acum asociat al Centre for International Governance Innovation. „Oamenii sunt nervoşi.“ (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a întâlnit-o pe fiica lui Malcolm X, luna trecută la New York, în deschiderea Adunării Generale a ONU. Atunci el a promis că numele acestuia "va trăi” la Ankara.
Malcolm X a fost un preot musulman american de culoare. Pentru admiratorii săi, a fost un avocat curajos pentru drepturile negrilor dar adversarii l-au acuzat de propovăduirea rasismului și a violenței. El a fost numit unul dintre cele mai mari și mai influente personalități afro-americane din istorie.
În luna februarie, primăria capitalei turce a redenumit strada pe care se află actuala ambasadă americană, în «ramură de măslin», cu referire la operaţiunea militară terestră lansată de Turcia în nordul Siriei împotriva miliţiilor kurde, susţinute de Statele Unite.
Regimul de la Ankara consideră grupările kurde siriene drept aliaţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), structură catalogată drept teroristă de Turcia, SUA şi UE.
Aceşti kurzi constituie o parte importantă a Forţelor Democratice Siriene formate şi susţinute de americani în lupta contra organizaţiei jihadiste Stat Islamic.
Pe de altă parte, pastorul american Andrew Brunson, obiectul unei crize diplomatice între Washington şi Ankara, a fost eliberat după doi ani de detenţie. După o escală în Germania, pentru a face o vizită medicală, pastorul a ajuns la Washington. El s-a întâlnit în Biroul Oval cu preşedintele Donald Trump.
Liderul de la Casa Albă a mulţumit omologului turc Recep Tayyip Erdogan care i-a răspuns pe Twitter că eliberarea este rezultatul unei decizii luate de justiţia turcă. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.