DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ion Cristoiu, bilanț al bâlbelor făcute de guvernanți: 'Administrarea Pandemiei sau Guvernul lui Dănilă Prepeleac'

2.bp.blogspot.com
ion cristoiu

Jurnalistul şi publicistul Ion Cristoiu prezintă bâlbâielile legislative ale guvernanţilor privind declararea stării de alertă.

Jurnalistul se întreabă dacă nu cumva pentru evitarea unor situaţii similare pe viitor nu ar trebui adoptată o lege care să impună ca un ministru să fie numit în funcţie numai dacă a făcut un stagiu de practică în administraţie.

Citește și: OFICIAL Care sunt excepțiile când masca NU e obligatorie. Ministerul Sănătății face precizări

Prezentăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

“Luni, 18 mai 2020, starea de alertă era reglementată în România de două legi care se băteau cap în cap:

Ordonanţa de urgenţă nr. 68/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al protecţiei civile (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 391 din 14 mai 2020. În vigoare de la 14 mai 2020), adoptată în şedinţa de guvern din seara lui 14 mai 2020 şi Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid-19 (publicată în Monitorul Oficial nr. 396 din 15 mai 2020), adoptată de parlamentul României în 14 mai 2020 şi promulgată de preşedinte în 15 mai 2020.

Pentru a ieşi din impas Guvernul a optat pentru o variantă gen Dănilă Prepeleac. A lăsat ambele legi în vigoare (n-a dat OUG de anulare a OUG de joi spre vineri) şi a ales din fiecare ce i-a convenit. Din Legea aprobată de Parlament, justificare juridică a amenzilor, şi din OUG, şefia Departamentului pentru situaţii de urgenţă atribuită lui Ludovic Orban.

Pentru ca balamucul să fie total, într-o şedinţă de Guvern extraordinară s-a decretat o nouă stare de alertă. Cea de joi spre vineri s-a încheiat luni dimineaţa, astfel că în decurs de nici o săptămînă, România a avut succesiv două stări de alertă. Situaţia, unică în felul ei în postdecembrism, şi-a avut cauza în întîrzierea cu care Guvernul a trimis Parlamentului proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. Deşi Parlamentul s-a dat peste cap, nu s-a reuşit ca legea să fie promulgată decît vineri dimineaţa. Asta a făcut ca starea de alertă potrivit OUG să fie o stare de luat la mişto a autorităţilor de către românii care şi-au dat seama că nu pot fi amendaţi dacă încalcă restricţiile.

Nu e singura bîlbîială din timpul Crizei de Coronavirus.

Politologul clujean Ionuţ Apahideanu a publicat pe Facebook un inventar al bîlbelor comise de Guvern în administrarea Pandemiei sub titlul „Antologia bâlbelor, contradicţiilor şi ştirilor false emise pe perioada pandemiei de chiar autorităţile române”. Din ştirea publicată pe cristoiublog.ro despre această iniţiativă, trecută sub tăcere de Presa Miluită, trebuie reţinut despre autor:

„El îşi publică toate materialele, bine documentate şi argumentate, doar pe pagina de Facebook.

Spune despre sine că este un simplu cetăţean care nu vrea publicitate şi reacţionează «ceva mai virulent» cînd simte că se aduce atingere libertăţii lui, aşa cum se întîmplă acum.

În 201?-2015, a făcut studii la Şcoala Doctorală de Ştiinţe Politice la Universitatea Bucureşti.”

Postarea lui Ionuţ Apahideanu ar fi dat lui Gogol satisfacţia de a găsi şi în România democratică nu numai în Rusia ţaristă fapte comice de a gata, create de o birocraţie căreia îi pute scaunul de sub fund de atîta prostie. Iată cîteva exemple, desprinse de mine din textul tînărului clujean:

<1 martie. Începe să fie difuzat intens, la televiziuni şi pe platformele sociale, infograficul Grupului de Comunicare Strategică, care recomandă: «Folosiţi masca de protecţie numai dacă suspectaţi că sînteţi răcit sau sînteţi în apropierea unor oameni bolnavi». Două luni şi jumătate mai tîrziu, portul măştii în spaţii publice închise devine obligatoriu prin lege.

2 aprilie. GCS anunţă pentru judeţul Caraş-Severin 13 cazuri de persoane depistate pozitiv, din care s-au vindecat şi au fost externate... 23.

4 aprilie. GCS anunţă un total de 141 morţi. În scurt timp, INSP corectează informaţia: cazul 137, al unei bătrâne de 82 de ani din Galaţi, de fapt nu decedase.

17 aprilie. GCS prezintă decesul nr. 402: femeie de 84 ani, din Vrancea, testată pozitiv pe 11 aprilie, decedată pe 17 aprilie, se internează la spital pe... 23 aprilie.

Iaşi, tot luna aprilie: în interval de 17 zile, o infirmieră este testată de patru ori (toate testele fiind moleculare). Rezultatele testelor, în ordine: negativ, pozitiv, negativ, pozitiv.

4-7 mai. Iohannis vs. Vela vs. Orban cu privire la deplasările în afara localităţii după 15 mai:

– Klaus Iohannis (4 mai): «Deplasările, în esenţă, vor fi restricţionate pentru plecările din localităţi cu excepţia situaţiilor de serviciu, medicale, sporturi individuale, mersul cu bicicleta»;

– Marcel Vela (6 mai, video pe pagina FB): deplasările în afara localităţii se vor putea face «fără a ţine cont de limita de municipiu sau de judeţ»;

– Ludovic Orban (7 mai): «Suntem într-o analiză, există mai multe variante [...] Suntem într-o analiză a acestor motive de părăsire a localităţii. Cînd vom lua o decizie o vom anunţa».>

Vineri, 15 mai 2020, la interviurile de la cristoiuTv l-am avut interlocutor pe Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. UDMR-iştii sînt un exemplu de politicieni dedicaţi lucrului bine făcut. Era de aşteptat ca împreună cu domnia sa să abordăm bizareria celor două legi. Deşi nu numai Ludovic Orban, dar chiar şi preşedintele ne anunţau cu două săptămîni în urmă că la încheierea celei de a doua stări de urgenţă nu va mai fi instituită o prelungire, şi prin urmare sînt deja pregătite legile şi măsurile stării de alertă, Guvernul a trimis proiectul de lege la Parlament nepermis de tîrziu, astfel că practic Legea, deşi adoptată în procedură de urgenţă, n-a putut intra în vigoare în noaptea de 14 spre 15 mai 2020, cînd se încheia starea de urgenţă. Prin urmare a fost nevoie de adoptarea în viteză a unei OUG pe temeiul căreia să se poată institui de către Comitet starea de alertă. S-a ajuns pînă acolo că, aşa cum arăta Kelemen Hunor, mai era puţin timp pînă la ora 24, întreaga ţară aştepta să vadă ce poate face a doua zi şi măsurile stării de alertă nu fuseseră adoptate.

Despre motivele acestor bîlbîieli am avut cu Kelemen Hunor această discuţie:

 

Kelemen Hunor: Şi s-au prezentat şi propunerile şi gîndirea economică. Eu cred că da. Şi aici iar vorbim despre esenţa politicii de a da speranţă, dar dacă nu ştii ce faci azi, nu ştii ce faci mîine, ce să spui oamenilor că vei face peste două săptămîni? Peste o lună de zile. Cînd tu, acum o săptămînă, încă nu ştiai dacă luni vei da un proiect de lege, vei da o Ordonanţă de urgenţă pentru a reglementa starea de alertă. Ai dat în ultima clipă, după care ai venit peste legea aprobată în Parlament cu o Ordonanţă de urgenţă. Nici ei nu ştiu ce să facă. Nu ştiu ce să spună oamenilor.

Ion Cristoiu: Domnule Kelemen Hunor, era 12 fără 5 şi românii nu ştiau ce vor face mîine. Oamenii voiau să-şi facă un plan pentru a doua zi.

Kelemen Hunor: Eu, la ora 11.00, am renunţat să mai urmăresc ce se va întîmpla. Am mai citit un pic, am adormit, dimineaţă m-am trezit şi am văzut că sînt regulă. Dar nu se poate să stai pînă la 12 fără cinci minute.

Ion Cristoiu: Domnule Kelemen Hunor, eu ştiu viaţa politică de 30 de ani, o ştiţi şi dumneavoastră, ceva este în neregulă. Actualul guvern este alcătuit din două partide: PNL şi PDL, care au fost la guvernare. Între noi fie vorba, nu poţi să spui că este USR sau CDR-ul din ’96, mai ţineţi minte? Cum vă explicaţi, totuşi, aceste bîlbe de administrare a ţării, la un guvern alcătuit din două partide care au fost la guvernare, au fost şi în funcţii administrative. Nu poţi să spui că sînt veniţi, hai să spunem ca Guvernul Cioloş, am înţeles, erau oameni care nu mai exersaseră niciodată administraţia, nici locală, nici centrală. Cum vă explicaţi?

Kelemen Hunor: Bun, dacă facem o comparaţie între vechiul PNL şi vechiul PDL şi noua formaţiune numită PNL e o diferenţă uriaşă. E adevărat, Ludovic Orban a fost ministru, a fost viceprimar general, are o experienţă administrativă, dar nu ştiu dacă are şi talentul, pregătirea necesară pentru a fi prim ministru într-o situaţie de criză. Ceilalţi miniştri, nu vă supăraţi, dar n-au, acum învaţă, ce-au învăţat din noiembrie, dar am dubii. Nu vreau să critic guvernul permanent.

Dar se vede că lipseşte experienţa, experienţa lor este foarte, foarte puţină în administraţia centrală.>

Interviul s-a terminat. După asta mi-am dat seama c-ar fi trebuit să-l întreb pe Kelemen Hunor dacă n-ar trebui noi, românii, să facem o lege prin care să se impună la promovarea cuiva într-un post de ministru, criteriul unui stagiu de activitate în administraţie. Dacă nu centrală, măcar locală.

N-am pus această întrebare pe parcursul interviului.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.