Premium
Jurnalistul Ion Cristoiu dezvăluie, într-un editorial pentru Evenimentul Zilei, care este strategia președintelui Klaus Iohannis pe tema Legilor justiției.
Evenimentul Zilei:
Cine știe să citească și altceva decît SMS-uri își dă seama că Klaus Iohannis a convocat partidele politice la Cotroceni sub semnul obsesiei sale ca procesul de dezbatere și votare a acestor legi să fie reluat de la capăt. Și nu oricum, ci într-un chip atît de complicat încît e la mintea cocoșului că nu vom avea legi ale Justiției nici măcar pînă la finele acestui secol. Între timp însă Legile deja apărute în Monitorul oficial urmează să fie aruncate la coș. Obiectivul secret al lu Klaus Iohannis e străveziu:
Sub pretextul că procesul trebuie reluat, cele trei legi ale justiției sînt amînate sine die. Rămîn valabile legile de pînă la promulgarea celor trei, legile care au dat posibilitate ca Binomul să dicteze în viața politică a României postdecembriste. Referirea la Recomandări e făcută în treacăt.
(...) Despre cum vede Klaus Iohannis dezbaterea în Parlament a Legilor Justiției noi avem însă oficial doar punctul de vedere din declarația de presă dinaintea consultărilor: Un punct de vedere susținut de Klaus Iohannis cu o îndîrjire ieșită din comun încă din iulie 2018. Recomandările Comisiei de la Veneția au fost folosite de Klaus Iohannis ca argument pentru necesitatea reluării Procesului, deoarece – a declarat președintele la publicarea Avizelor – atît parțial, cît și final – observațiile Comisiei sînt o dovadă că aceste legi trebuie refăcute din temelii.
După consultări, Klaus Iohannis n-a avut nici o intevenție publică în chestiunea Legilor Justiției. Știind că nu de azi de ieri domnia sa pledează pentru o reluare a Procesului nu numai la nivel parlamentar, dar și la nivel public, avem toate temeiurile să susținem că președintele nu e de acord cu limitarea modificărilor doar la transpunerea în practică a recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Călin Popescu Tăriceanu susține contrariul.
S-a schimbat Klaus Iohannis sub puterea întîlnirii cu ALDE.
L-a mandatat pe Călin Popescu Tăriceanu să ne informeze că el, Klaus Iohannnis, a renunțat la reluarea Procesului în privința Legilor Justiției?
Admitem că președintele Senatului poate fi purtătorul de cuvînt al lui Klaus Iohannis.
Noi am vrea însă să-l auzim pe Klaus Iohannis anunțînd spectaculoasa sa schimbare de poziție.
Călin Popescu Tăriceanu să-l roage public pe Klaus Iohannis să spună opiniei publice ceea ce a spus la întîlnirea cu delegația ALDE.
Pînă atunci voi continua să susțin că se urmărește reluarea întregului proces.
De fapt, aruncarea la coș a celor trei legi ale Justiției deja apărute în Monitorul Oficial. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Pentru români, guvernarea PSD-ALDE devine din ce în ce mai puţin relevantă, din moment ce problemele care interesează oamenii nu au niciun fel de rezonanţă în birourile ministeriale din Piaţa Victoriei. Fenomenul Alianţa Vestului, decizia a patru oraşe, Cluj, Oradea, Timişoara, Arad de a se asocia pentru a avea acces la banii europeni, o dovedeşte din plin. Dar se mai întâmplă şi alte lucruri cu importanţă majoră pe termen lung.
Din luna decembrie, va circula un tren care va face legătura dintre Viena şi Cluj-Napoca, în mai puţin de zece ore. Ca să ajungi de la Bucureşti în capitala Transilvaniei, faci uneori mai mult 12 ore.
Noua legătură feroviară este rezultatul cooperării dintre operatorii din Austria şi Ungaria, OBB, respectiv MAV Start, şi CFR Călători din România.
Fără îndoială, este o veste foarte bună. România se conectează la reţelele de transport europene.
Dar totul se face pentru că viaţa nu ţine cont de guvernarea PSD-ALDE. Piaţa transporturilor a sesizat o oportunitate legată de nevoia majoră a cetăţenilor români de a călători mai repede, mai confortabil şi în condiţii cât mai bune de preţ către ţările europene, acolo unde milioane dintre ei muncesc, învaţă sau au familii.
Aceeaşi nevoie de transport a dus la dezvoltarea pieţei transporturilor aviatice, unde companiile de toate tipurile, de la cele clasice la low-cost, au oferit posibilităţi de călătorie de neconceput acum câţiva ani.
Pentru transporturile feroviare, legătura directă Viena - Cluj-Napoca, via Oradea, este un început.
Este adevărat, infrastructura de căi ferate din România nu permite viteze ridicate şi nu are nicio tangenţă cu conceptul de tren de mare viteză.
Dar premierul maghiar Viktor Orban vorbea recent despre realizarea unei linii de mare viteză Budapesta - Cluj-Napoca. Din partea premierului Dăncilă nu s-a auzit nimic pe acestă temă. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
A ghidat Germania prin marea criză financiară şi a făcut din ţara sa o putere economică mondială şi stâlpul de rezistenţă al Uniunii Europene, însă acum plăteşte preţul refuzului de a închide graniţele pentru refugiaţii din Orientul Mijlociu şi pe cel al promovării unui model economic frustrant pentru alegători. Odată cu plecarea cancelarului german Angela Merkel de la şefia partidului său în 2021 şi cu sfârşitul mandatului acesteia se termină o eră. Europa şi lumea întreagă se întreabă ce va urma.
Unii spun că vin vremuri grele, în care va domni incertitudinea. Analişti şi diplomaţi avertizează asupra unei posibile paralizii a UE, în contextul ascensiunii populiştilor. Alţii spun că acest sfârşit va reprezenta un nou început, oportunitatea impulsionării reformelor zonei euro. Propaganda rusă, prin canalul de televiziune RT, salută mascat anunţul retragerii lui Merkel de la şefia creştin-democraţilor scriind că pieţele aplaudă plecarea cancelarului. Euro abia dacă s-a mişcat după anunţ, iar bursele au crescut, într-adevăr, însă, spun traderii, pentru că pieţele anticipează că schimbarea de la conducerea Germaniei va aduce cheltuieli mai mari de la buget, adică sfârşitul austerităţii. The Guardian, o publicaţie britanică proUE, notează că Merkel a fost un pionier al valorilor civilizaţiei şi că democraţiile liberale au nevoie de mai multe figuri ca ea.
Bloomberg scrie că, cu Jair Bolsonaro câştigând puterea în Brazilia, apusul erei Merkel este un semn că lumea se înclină spre dreapta, alegătorii cerând guvernelor lor să-l imite pe Donald Trump şi să pună interesele naţionale pe primul loc. În 13 ani de mandate, Merkel a devenit cel mai puternic lider european. Cu anunţul retragerii ei, se reduc şansele ca UE să poată construi în următoarele luni consens în probleme precum migraţia şi reformarea zonei euro, spun dimplomaţi şi analişti europeni.
„Nimeni din Europa n-o va mai asculta. S-a scos singură rapid din joc“, a explicat pentru AFP Sebastian Maillard, directrorul think tank-ului Jacques Delors. Maillard face referinţă şi la decizia cancelarului german de a nu urmări, după încheierea actualului mandat, o poziţie în vreo instituţie UE.
„Este o lovitură grea pentru Europa“, a mai spus Maillard. Julian Rappolt, analist la European Policy Center, prezice că puţine decizii majore vor fi luate înainte de noile alegeri pentru Parlamentul European din mai.(Mai multe detalii AICI)
