Premium
Fostul eurodeputat ALDE Norica Nicolai comentează situaţia abrogării Legii recursului compensatoriu şi sugerează că aceată măsură, luată individula, nu rezolvă problema de fond, care în opinia sa este cea a ratei mare de recidivă în rândul celor eliberaţi condiţionat sau la termen.
"Bun, recursul compensatoriu a fost abrogat, acum ce facem?
Nu cred că e om care să poată nega vreodată consecințele negative ale recursului compensatoriu. E adevărat că România a avut de ales, pentru a rezolva problema sancțiunilor de la CEDO, între două variante: să despăgubească persoanele încarcerate sau să ofere zile în compensație. Doamna Raluca Prună (exact, doamna din guvernul Cioloș) în 2016 a ales a doua variantă, scrie Nicolai pe pagina sa de socializare.
Ea arată că "în Parlament s-a ajuns la actuala formă pe care am abrogat-o (din punctul meu de vedere a fost o greșeală ca 6 zile, la 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, să fie considerate ca executate)".
Acum, recursul compensatoriu a fost abrogat cu votul majorității parlamentarilor. Ce urmează? E întrebarea firească. Așa cum spun mai mulți experți în domeniu, România ar urma să fie sancționată de către CEDO din cauza condițiilor improprii din penitenciare. În mod firesc te întrebi dacă s-au găsit soluții pentru toate aceste posibile efecte colaterale. Sunt lucruri la care așteptăm un răspuns din partea guvernului.
Așteptăm, în primul rând, o soluție, pentru că problema CEDO e mai complicată. România a promis că rezolvă problema condițiilor din penitenciare, iar ea nu a fost rezolvată. Este necesar să luăm în calcul pentru rezolvarea sancțiunilor care se pare că ne pasc, adoptarea unei politici penale care să reducă infracţionalitatea, cu o accelerare a construirii de noi locuri în penitenciare, precum și modernizarea celor care există deja", mai notează aceasta în postarea sa.
În final ea spune că nu doar condiţiile din penitenciare sunt problematice ci şi rata de recidivă.
"Mai departe, trebuie avută în vedere o altă problemă, deoarece nu doar condițiile din închisori sunt problematice. În realitate, problema cea mai gravă este dată tot de statistici, iar ea se referă la recidivă. Gradul de recidivă în România era și înainte de recursul compensatoriu la un nivel extrem de ridicat: 40 – 45%, așa cum arătau reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor în 2017.
La ora actuală nu există nicio garanţie că un om care a comis o infracţiune nu o va mai face încă o dată. Ce ne arată statisticile este că sistemul penitenciar nu face decât să perpetueze infracționalitatea. Din punctul meu de vedere, acolo este cu adevărat problema sistemului. Trebuie luate măsuri ca ispășirea pedepsei să corijeze, să îl îndrepte pe cel care a greșit în fața societății. Altfel, putem vorbi noi mult și bine că avem nevoie de o lege bună, dacă problema recidivei ne facem că nu o vedem", încheie aceasta.
