Premium
Irlanda de Nord marchează cea de-a 25-a aniversare a acordului de pace din Vinerea Mare, care a pus capăt a trei decenii de violenţe, şi se pregăteşte să îl primească pe preşedintele american Joe Biden, aşteptat în vizită cu această ocazie, relatează AFP.
La 10 aprilie 1998, în Vinerea Mare dinaintea Paştelui pentru creştini, republicanii, favorabili reunificării cu Irlanda, şi unioniştii, angajaţi să rămână în cadrul Regatului Unit, au ajuns la un acord de pace neaşteptat, după negocieri intense la care au participat Londra, Dublin şi Washington. Acordul a pus capăt celor trei decenii de violenţe, care s-au soldat cu 3.500 de morţi, între unioniştii majoritar protestanţi şi republicanii majoritar catolici, cu implicarea armatei britanice, informează News.ro.
Un sfert de secol mai târziu, nu există timp pentru a sărbători, între impasul politic şi preocupările legate de securitate.
Luni nu sunt planificate evenimente majore, dar numeroase personalităţi politice sunt aşteptate în cursul săptămânii, inclusiv preşedintele american Joe Biden, care are origini irlandeze şi care soseşte la Belfast marţi seara, unde va fi întâmpinat pe pistă de premierul britanic Rishi Sunak.
"Astăzi ne amintim de începutul unui nou capitol din istoria poporului Irlandei de Nord", a declarat Rishi Sunak, care avea doar 17 ani când a fost semnat acordul.
El a spus că aniversarea este ocazia de a-i "sărbători pe cei care au luat decizii dificile, au făcut compromisuri şi au dat dovadă de leadership".
O PACE FRAGILIZATĂ DE BREXIT
În anii care au trecut de la semnarea acordului de pace, grupurile paramilitare au fost dezarmate, frontiera militară a fost desfiinţată, iar trupele britanice au plecat. Dar aniversarea este marcată fără bucurie, deoarece pacea în Irlanda de Nord pare acum mai fragilă ca niciodată din 1998 încoace.
Instituţiile locale - create în urma acordului şi care ar fi trebuit să unească comunităţile - sunt paralizate de mai bine de un an din cauza dezacordurilor legate de consecinţele ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
DUP, un partid unionist ataşat profund de apartenenţa provinciei la Regatul Unit, refuză să participe la guvernare atât timp cât nu se renunţă la măsurile post-Brexit (controale vamale, aplicarea anumitor norme europene etc.) menite să evite revenirea unei frontiere fizice cu Irlanda.
O renegociere a protocolului dintre UE şi Regatul Unit, care ar fi trebuit să răspundă preocupărilor unioniştilor, a fost respinsă de DUP în ultimele săptămâni.
În acest context deja dificil, în perioada premergătoare aniversării, Irlanda de Nord şi-a ridicat nivelul de ameninţare teroristă în urma tentativei de asasinare a unui ofiţer de poliţie, în februarie, revendicată de membri ai unui grup republican disident.
Pentru vizita lui Joe Biden în provincie, se aşteaptă ca peste 300 de poliţişti din restul Regatului Unit să fie mobilizaţi.
HILLARY CLINTON ŞI JOE BIDEN MARCHEAZĂ ANIVERSAREA
Dacă "ultimii 25 de ani au avut suişurile şi coborâşurile lor", a recunoscut Gerry Adams, fostul lider al partidului republican Sinn Fein, "un lucru este sigur: cu toţii ne simţim mai bine" astăzi.
Acordul din Vinerea Mare, "aşa cum vom vedea când preşedintele Biden va vizita în această săptămână, continuă să se bucure de un sprijin internaţional considerabil din partea celor mai apropiaţi aliaţi ai noştri", a punctat Rishi Sunak.
Premierul va fi gazda unui "dineu de gală" şi va participa la o conferinţă aniversară la Universitatea Queen's din Belfast.
Fostul secretar de stat american Hillary Clinton - al cărei soţ, Bill Clinton, a jucat un rol-cheie în acordul de pace, pe vremea când era preşedinte al SUA - va participa, de asemenea, la conferinţa de trei zile.
La rândul său, Joe Biden vrea să profite de vizita sa pentru a "marca progresele considerabile realizate de la semnarea acordului" şi a reaminti "angajamentul Statelor Unite de a sprijini vastul potenţial economic al Irlandei de Nord", potrivit Casei Albe.
Preşedintele american va vizita apoi Republica Irlanda, capitala Dublin, dar şi comitatele Louth (est) şi Mayo (vest), de unde au venit strămoşii săi care au emigrat la mijlocul secolului al XIX-lea, fugind, ca mulţi alţii, de o Irlandă devastată de foamete, pentru a se stabili în cele din urmă în Pennsylvania.
