DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Isărescu, previziuni sumbre: Pu­tem să repetăm experiența anilor '80

isarescu

Mugur Isărescu afirmă că este un susţinător al relaxării fiscale, însă noul Cod Fiscal vine cu măsuri heirupiste, care ar duce la scăderea masivă a încasărilor bugetare. Alături de majorarea unor cheltuieli bugetare, efectele Codului Fiscal ar arunca România într-o gaură financiară. Culmea, deşi susţinătorii Codului Fiscal declară că vor o mai mică dependenţă a României de creditorii internaţionali, deficitul creat de relaxarea fiscală brusă ar arunca România şi mai puternic într-o dependenţă externă.

"Pa­che­tul celor șase măsuri de reducere de taxe şi impozite, in­tro­duse în Codul Fiscal, duce (după datele Mi­nister­u­lui de Finanțe, aleConsiliului Fiscal, ale Comisiei Eu­ro­pe­ne, ale FMI, ale BNR) la un deficit bugetar sub­stan­ți­al mai mare și la o schimbare semnificativă de direcție – de la ten­dința de diminuare, la cea de creștere a de­fi­ci­tu­lui şi datoriei publice. La acest deficit bugetar în creștere se adaugă și refinanțarea datoriei publice scadente, care, în 2016 şi în anii care vor urma, se va face în condiții in­ter­ne și internaționale semnificativ schimbate. Este obli­ga­ţia noas­tră să semnalăm problemele legate de fi­nan­ța­rea da­toriei publice și a deficitului şi să nu lăsăm să de­vi­nă do­mi­nantă iluzia periculoasă că situaţia favorabilă din pre­zent va dăinui, indiferent de ce vom face şi ce politici vom urma. Să nu uităm că, în ultimii ani, datoria publică a Ro­mâ­niei a crescut de la 15% la 40% din PIB. Par­la­men­tul trebuie să fie complet și corect informat în legătură cu această situație", afirmă Mugul Isărescu, într-un interviu pentru Revista 22.

Vezi şi: Isărescu, semnal de alarmă: Efectul de bumerang al Codului Fiscal

"Credem că o asemenea abordare este gre­şită. Ce facem? Tăiem şi apoi măsurăm? Reducerile de ta­xe şi impozite prevăzute de Codul Fiscal sunt mari. E vorba de 17 miliarde de lei, după datele Ministerului de Finanțe și ale Consiliului Fiscal, la care se adaugă ne­voi­le de refinanțare a datoriei publice scadente în anii ur­mă­tori. De unde vor fi luați acești bani suplimentari? De la băncile din România? Probabil în mult mai mică mă­su­ră, pentru că ele sunt deja supraexpuse pe titluri de stat româneşti și nu știu cât mai sunt dispuse să finanțeze, în condițiile în care văd că li se pregătesc alte inițiative le­gis­lative care le vor pune la plată! De la creditorii inter­na­ționali? Cu ei exact acum am răcit relațiile, nu mai vrem să avem de a face cu ei, nu? De pe piețele internaționale? Ele așteaptă semnalul de la instituțiile de resort (FMI, agen­ții de rating) și ne vor taxa mai mult, dacă relațiile cu finanțatorii internaționali rămân deraiate", a mai precizat guvernatorul BNR.

"Eu cred că este interesul României să aibă relații normale cu creditorii săi pentru a se putea finanța fluent și cu cos­turi reduse. Dacă dorim să fim viteji și să ne războim cu cre­ditorii noștri interni şi internaționali, eventual să nu mai depindem de ei, cum se exprimă unii comentatori, ar trebui să reducem deficitele și datoria (nu să le ma­jo­răm), deci să majorăm impozitele (nu să le reducem, cum este prevăzut în Codul Fiscal); şi să reducem chel­tu­ielile publice, inclusiv cele cu salariile și pensile, să ex­por­tăm mai mult și să ne reducem importurile. Eventual pu­tem să repetăm experiența anilor ’80! Chiar vrem asta?", a declarat Isărescu.

Vezi şi: Explicaţii de la Cotroceni: De ce NU e bun Codul Fiscal

Alte declaraţii ale guvernatorului BNR:

- Reproşul meu public s-a adresat economiştilor, institutelor de cercetare economică, universităţilor de profil, pentru că pur şi simplu nu s-au pronunţat de-a lungul timpului în legătură cu modul în care funcţionează şi este condusă economia de piaţă.

- Dacă şcoală economică din România ar fi clarificat fundamentele de funcţionare a economiei de piaţă, nu s-ar fi ajuns la situaţia din preᅡzent, când dezbaterea publică consideră o modificare a deficitului public de la 1% la 3% că fiind neimportantă, când de fapt este o schimbare majoră şi de durata de străᅡtegie: se schimbă pe termen mediu şi lung direcţia de dezᅡvoltare a României.

- Nu s-ar fi ajuns să se susţină că politică fiscală nu are de-a face cu politică bugetară şi că ambele pot fi contrabalansate prin măsuri de politică monetară; adică "soluţia" monetară la deficite publice mai mari ar fi că BNR să ducă dobânzile în tavan. Şi s-ar fi înţeles că o economie care deja creşte spre limitele de potenţial nu mai trebuie stimulată excesiv pe latura consumului, prin măsuri fiscale, că stabilitatea macroeconomică nu este un concept gol, ci baza pe care se poate clădi o creştere economică sustenabilă. Şcoală economică din România trebuie să contribuie la informarea corectă şi completă a parlamentului.

- Economia românească a primit în ultimii doi ani o sui­ta de stimuli – TVA a coborât întâi la pâine, apoi la toate alimentele, CAS a fost redus, dobânzile au coborât masiv, finanţarea a devenit mult mai ieftină şi fluentă. Toate aces­te măsuri, făcute prin consultări pozitive, inclusiv cu par­tenerii noştri internaţionali, au efecte benefice. Mai este nevoie de stimulente suplimentare?

- Trebuie să ne gan­dim dacă în perioada următoare creşterea economică depinde doar de stimularea cererii, şi nu de stimularea ofertei. PIB-ul potenţial al României, în jurul căruia se dis­cută foarte mult, nu este, într-adevăr, o dimensiune uşor de evaluat, dar mai precis că majorarea lui depinde de crearea de locuri de muncă, de creşterea pro­duc­ţi­vi­ta­ţii, care la rândul lor depind de investiţii de capital, ino­vatie, spirit antreprenorial, calificarea forţei de muncă etc. Acest lucru trebuie să fie foarte clar.

- Creşterea eco­nomi­că nu depinde decât în anumite situaţii de stimularea ce­re­rii prin majorarea deficitelor fiscale. În anumite faze ale ciclului economic, creşterea PIB se poate obţine prin im­pulsuri fiscale care să stimuleze cererea, dar această se întâmplă atunci când economia este în recesiune, nu atunci când creşte la un nivel aproape de potenţial. Acum probabil că ar trebui stimulaţi, cu măsură şi după ana­lize atente de impact, factorii care duc la creşterea în­vestiţiilor, la creşterea productivităţii, la crearea de lo­curi de muncă. Mai ales, nu trebuie să stimulăm con­su­mul în proporţii care periclitează toate echilibrele macro­eco­nomice atât de greu obţinute.

- În interpretarea noas­tra, la Banca Naţională, creşterea economică de 4% este spre limita potenţialului economic al momentului. A şti­mu­la doar pe latura consumului o economie aflată în creş­tere spre limita de potenţial înseamnă a o dopa şi aş­ta nu o face să crească sănătos, puternic şi durabil.

Vezi AICI interviul integral!

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.