Prima rețetă cunoscută de covrigi, care a rămas înregistrată până în zilele noastre, provine din anul 1607 și se găsește într-o carte denumită „Tezaur de sănătate”. Conform acestei rețete, ingredientele utilizate includ făină, ouă, unt și apă caldă, care sunt amestecate până la obținerea unei compoziții omogene.După aceasta, din aluatul rezultat se dădeau forma covrigilor, aceștia fiind apoi scufundați în apă caldă și apoi în apă rece înainte de a fi introduse în cuptorul preîncălzit.
Istoria exactă a originii covrigilor rămâne neclară. Există diverse teorii cu privire la proveniența lor. Potrivit unora, aceștia ar putea proveni din Germania, în timp ce alții îi atribuie călugărilor italieni din începutul anului 600. Acești călugări pregăteau covrigi crocanți dintr-un simplu amestec de apă, făină și sare, care reprezenta o alegere alimentară potrivită pentru perioadele de post bisericesc, conform Historia.ro.
Cu opt ani în urmă, în cadrul Festivalului Medieval de la Sighișoara din România, s-a realizat o realizare impresionantă: a fost copt cel mai mare covrig din lume. Dimensiunile sale au fost impresionante, cu un diametru de 20 de metri și o suprafață totală de 64 de metri liniari. Producția acestui covrig a implicat utilizarea a 100 kg de făină și 1 kg de drojdie pentru a pregăti aluatul.
Se spune că o legendă germană leagă originea covrigilor Brezel de anul 1477, când un brutar care lucra în curtea unui rege a fost închis în închisoare și risca să-și piardă viața din cauza faptului că nu coptese pâinea corespunzător. Nevasta brutarului s-a rugat regelui să-i ofere soțului ei o a doua șansă. Monarhul a fost de acord, dar cu o condiție: în termen de trei zile, brutarul trebuia să creeze o pâine prin care soarele să poată străbate de trei ori.
În căutarea unei soluții, brutarul a surprins-o pe soția sa în genunchi, cu brațele încrucișate pe piept, în timp ce se ruga. Acest moment l-a inspirat să împletească aluatul, reflectând poziția femeii în timpul rugăciunii. Astfel, a creat trei goluri în forma covrigului, permițând soarelui să treacă prin ele de trei ori, așa cum ceruse regele.
Cu toate acestea, chiar înainte de a introduce pâinea (covrigii) în cuptor, o pisică a răsturnat accidental un vas cu bicarbonat de sodiu peste ei. Neavând timp să pregătească alți covrigi, brutarul i-a spălat cu apă caldă și i-a copt. Pentru surpriza sa, a constatat că bicarbonatul le conferise un gust și o consistență excepțională. Indiferent de autenticitatea poveștii, aceasta rămâne o poveste frumoasă și apetisantă.
Comentează