Fostul consilier pe probleme de securitate al președintelui Traian Băsescu, Iulian Fota, acuză că PSD sabotează guvernul Bolojan prin critici mult prea multe.
Fota spune că la Congresul PSD s-a dat un semnal de incertitudine
Păi, democraţia încă ne străduim să o salvăm! Am făcut lucruri bune, paşi buni înainte şi asta poate că, din toată triada aceea pe care am prezentat-o eu, e zona unde stăm ceva mai bine. Iar preşedintele, aici, evident că a avut un rol foarte important, pentru că având curaj să candideze într-un moment în care, pur şi simplu, cel puţin unul ca mine era moral prăbuşit, că vedeam oferta şi mă îngrozeam, cred că ne-a salvat pe toţi. Deci, la capitolul ăsta, curajul preşedintelui şi dorinţa de a candida şi victoria lui, cel puţin din punct de vedere democratic, cred că ne-au ajutat foarte mult. Nu e uşor. Uitaţi-vă… Până la urmă, PSD-ul face un joc nedemocratic, dacă mă întrebaţi pe mine. Acum este absolut clar că-şi pun interesele lor personale, individuale, de partid, dacă vreţi, înaintea celor publice şi naţionale prin jocul ăsta prăpădit pe care-l fac, de sabotare din interior a guvernării. Şi acum, după Congres (Congresul PSD din 7 noiembrie – n. red.), eu sunt foarte nedumerit, că atâtea critici şi strâmbe au băgat la Congres împotriva lui Bolojan şi a guvernului, că stau şi mă gândesc cam ce urmează. Deci, încă mai avem de lucru pe partea asta a democraţiei. Partea cu modernizarea: doar ce am discutat mai devreme!
Nicușor Dan e în impas, spune Fota
Păi, în momentul în care preşedintele a făcut apel la mediul privat, aia îţi arată că suntem în impas cu modernizarea, Traian Băsescu avea o vorbă. Spunea: „Domnule, când ceri SOS, ca şi căpitan de navă, din momentul ăla, primul care vine are voie să se urce pe barca ta şi tu nu mai ai control pe barcă, nu-l mai poţi opri!“. Deci, când ai SOS-ul, ţi-ai abandonat nava primului venit să te salveze. Şi asta e o paradigmă importantă. Deci, cu modernizarea suntem încă în impas. E tot o chestiune de resursă umană! Păi, modernizarea înseamnă alt mod de a gândi, înseamnă oameni mult mai bine pregătiţi. Într-o ţară cu 40% analfabeţi funcţionali, gândiţi-vă ce dificil merge cu modernizarea. În ce priveşte pregătirea pentru a preîntâmpina o agresiune militară, paşi timizi înainte facem şi aici. Dar timizi! Preşedintele trebuie să devină preşedinte-comandant! M-a întrebat cineva la un moment dat cum văd preşedinţia lui Nicuşor Dan. Nicuşor Dan trebuie să fie preşedinte-comandant! Avem nevoie de preşedinte-comandant în situaţii de război. Eu cred că suntem încă în faza aia de mare incertitudine, când nu ştim exact ce va aduce viitorul. Şi atunci bine ar fi să gândim corect, în sensul că să sperăm în ce e mai bine, dar să ne pregătim pentru ce e mai rău. Asta e un lucru dificil, apropo de discuţia din industria de apărare. E un lucru dificil pentru că politicul încă nu-şi ia misiunea în primire. Uitaţi-vă la exemplul ăsta care absolut revoltător: Parlamentul nu vrea – nu că refuză, că acela ar fi în gest politic! – deci, nu vrea, e un gest de indolenţă, să discute de 4 ani rapoartele de activitate ale CSAT şi ale SRI! Păi, cum să spun? Abandonare mai clară decât asta a responsabilităţilor pe linie de securitate naţională nu cred că putem avea! Prin urmare, preşedintele degeaba face ce face, că primii paşi, repet, sunt buni. Preşedintele s-a reconectat cu cancelariile occidentale. Să nu uităm, România era marginalizată rău de tot în noiembrie 2024, chiar înainte să vină povestea cu Georgescu, din tot felul de motive legate de indolenţa vechii preşedinţii. Ne-am conectat cu cancelariile, aici iar preşedintele are un merit.
România are zero viziune pe securitate națională, acuză Fota
Dar din punctul de vedere al agendei de securitate naţională, nu văd încă viziune, nu există încă claritate. Sunt multe lucruri de făcut pe multe domenii, instituţiile nu funcţionează integrat unele cu altele. Deci sunt foarte multe chestiuni de discutat. Partea proastă e că ăştia ca mine sunt rari, nu prea vorbesc şi, ca atare, lucrurile alea sunt acolo, nefăcute, acoperite de o mantie de secret. Şi, în felul ăsta, nu există nici presiune publică prea mare pe zona asta. Dar eu îmi fac datoria. Nu intru în detaliu, că e bucătăria statului, dar îmi fac datoria şi avertizez că sunt foarte multe lucruri care nu funcţionează în România şi ar fi bine să le reparăm şi să pregătim ţara din timp, că dacă e vreo criză gravă… E o vorbă: securitatea naţională e precum aerul, doar când lipseşte îţi dai seama de importanţa ei. Deci, asta înseamnă că trebuie să te apuci din timp de ea. Ce nu-mi place… Am aici o mică critică de făcut. Nu îmi plac mesajele astea liniştitoare! Eu nu înţeleg de ce în continuare liniştim lumea că tot e bine, că suntem apăraţi, că avem garanţii, că nu ştiu ce, când eu nu cred că mai e aşa şi mai poţi spune aşa ceva argumentat! Aici cred că ar trebui schimbată toată retorica asta pentru că, pe de o parte, mulţi vor zice: „Păi, dacă e bine, suntem apăraţi, de ce ne mai străduim? Că reformele şi modernizarea nu sunt uşoare!“. Iar pe de altă parte, când se va întâmpla ceva rău, lumea se va întoarce tot împotriva conducătorilor. Dincolo de media, de interviuri, de experţi, conducătorii sunt ăia care explică vremurile şi dau tonul.
Comentează