Premium
Premierul neozeelandez Jacinda Ardern a transmis marţi un mesaj de pace apăsat musulmanilor şi a promis să nu pronunţe vreodată numele atacatorului moscheilor, pentru a-l împiedica să aibă parte de notorietatea la care spera, relatează AFP preluată de news.ro.
În faţa membrilor Parlamentului reunit în sesiune specială, Jacinda Ardern a declarat de asemenea că adeptul supremaţiei albilor, autorul carnagiului de la Christchurch, pe Insula de Sud, va suporta cele mai stricte rigori ale legii.
În total 50 de credincioşi au fost ucişi vineri, la ora rugăciunii, de către un extremist australian care a difuzat în direct imaginile atacului său pe reţele de socializare şi a publicat înaintre un ”manifest” rasist.
”Prin acest act terorist, el căuta multe lucruri, însă unul dintre ele este notorietatea”, le-a spus Ardern parlamentarilor, adunaţi la Wellington, capitala ţării.
”De aceea nu mă veţi auzi vreodată pronunţându-i numele. Este un terorist. este un criminal. este un extremist. Dar când voi vorbi, el nu va avea nume”, a declarat ea.
”Vă implor, pronunţaţi mai bine numele celor care nu mai sunt, decât al bărbatului care i-a luat”, a adăugat ea.
Acest discurs, impregnat de emoţie, a purtat un mesaj special adresat comunităţii musulmane. Îmbrăcată în negru, cu o atitudine solemnă, şefa Guvernului, în vârstă de 38 de ani, a deschis sesiunea cu expresia ”salam aleykum” (”pacea fie cu voi”).
SOSIREA FAMILIILOR
”Vineri se va împlini o săptămână de la atac. Membrii comunităţii musulmane se vor aduna la rugăciune în acea zi. Să le recunoaştem durerea”, a declarat ea.
Ea a susţinut acest discurs în timp ce zeci de familii ale victimelor începeau să sosească din întreaga lume, la Christchurch, în vederea funeraliilor care au fost amânate.
Lentoarea procesului identificării şi necesităţile investigaţiilor medico-legale au împiedicat, pentru moment, înhumările, agravând durerea apropiaţilor victimelor.
Obiceiul musulman prevede ca inhumarea corpului să aibă loc în 24 de ore de la deces.
Peter Elms, de la serviciul neozeelandez de imigraţie, a declarat că 65 de vize au fost emise, pentru moment, pentru familii.
Javed Dadabhai, venit de la Auckland să-şi îngroape vărul, a declarat că rudele au fost avertizate de către autorităţi că ”procesul va fi foarte lent, foarte exhaustiv”.
”Anumite familii au fost invitate să se ducă să-i vadă pe-ai lor (...), cei care sunt cel mai uşor de recunoscut. Însă vorbim despre trei sau patru familii”, a declarat el pentru AFP. ”Majoritatea oamenilor nu au avut ocazia să-şi vadă rudele”.
Potrivit unei liste care circulă între familii, victimele au vârste cuprinse între trei şi 77 de ani. Mai multe erau născute în regiune, însă altele erau originare din ţări îndepărtate, precum Egipt sau Iordania.
RESTITUIREA ARMELOR
Mohamed Safi, un refugiat afgan în vârstă de 23 de ani, al cărui tată a fost ucis în Moscheea Al-Nur, imploră autorităţile să-l lase să-şi identifice tatăl. ”Ei spun că-şi fac procedura lor. Dar care procedură? De ce nu ştiu ce faceţi pentru a identifica corpul? De ce nu sunt contactat în calitate de rudă directă?”.
În urma carnagiului, Ardern a anunţat o înăsprire a legislaţiei cu privire la armele care i-au permis ucigaşului să cumpere arsenalul folosit în atac, inclusiv arme semiautomate.
Neozeelandezii au început deja să răspundă îndemnurilor Guvernului care le-a cerut să predea armele.
Între ei, John Hart, un agricultor din districtul Masterton, pe Insula de Nord, afirmă că ”acesta este un instrument util la fermă, în anumite circumstanţe, dar confortul meu nu este mai important ca riscurile. Nu avem nevoie de ele în ţara noastră”.
Acest mesaj postat pe Twitter i-a adus o serie de mesaje ostile, pe contul său de Facebook, majoritatea provenind aparent din Statele Unite, unde un lobby al armamentului este foarte puternic şi virulent.
El a şters aceste mesaje, nu fără să lanseze, pe Internet, ”un «kia ora» (bună ziua în maori) călduros tuturor prietenilor mei americani”.
Poliţia a anunţat că nu deţine date despre numărul de arme predate de vineri.
Ardern a declarat că măsurile exacte cu privire la restricţii urmează să fie anunţate în zilele următoare, dar a sugerat că ele ar putea viza cumpărarea de armament şi interzicerea anumitor puşti semiautomate.
Extremistul Brenton Tarrant, în vârstă de 28 de ani, a fost inculpat, pentru moment, de un cap de acuzare de crimă, însă justiţia nu se va opri aici. ”Va avea de-a face cu legea în toată rigoarea ei”, a tunat Ardern.
Ea a repetat că o anchetă urmează să fie deschisă pentru a se stabili felul în care australianul a putut să planifice şi să-şi execute atacurile în Noua Zeelandă, sub nasul serviciilor de securitate.
