Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, povestește în memoriile sale, citate de The Sunday Times, despre o convorbire cutremurătoare din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina: Volodimir Zelenski l-ar fi sunat dintr-un buncăr de la Kiev, cerând instituirea unei zone de interdicție aeriană deasupra țării. Stoltenberg spune că a respins acea solicitare, argumentând că o astfel de măsură ar fi implicat inevitabil un conflict direct între NATO și Rusia, dar că discuția cu Zelenski a fost dureroasă pentru că știa că viața președintelui ucrainean este în pericol.
„M-a sunat dintr-un buncăr din Kiev, când tancurile rusești erau peste drum. Mi-a spus - «Pot să accept că nu trimiteți trupe terestre NATO, deși nu-s de acord. Dar măcar închideți spațiul aerian. Opriți avioanele, dronele și elicopterele rusești din a zbura și a ne ataca»”, a povestit fostul secretar general NATO.
De ce a fost refuzată cererea
Stoltenberg explică că impunerea unui no-fly zone ar fi obligat Alianţa să neutralizeze sistemele de apărare antiaeriană ruseşti din Belarus şi Rusia — operaţiune care ar fi transformat imediat NATO din garant al securităţii într-o parte directă a conflictului.
Astfel, orice avion sau elicopter rus interceptat în zbor ar fi trebuit doborât, iar acest pas ar fi echivalat cu intrarea într-un război la scară largă.
Discursul liderilor occidentali — linia roșie: riscarea unui război mondial
În decizia finală a contat și poziția liderilor occidentali, care, potrivit fostului secretar general, au considerat că riscul escaladării până la un posibil Al Treilea Război Mondial nu poate fi asumat pentru apărarea Ucrainei.
„După cum a spus Biden, care era președinte la vremea aceea, nu vom risca Al Treilea Război Mondial pentru Ucraina”, a relatat Stoltenberg.
Durerea unei decizii imposibile
Stoltenberg descrie momentul ca fiind „dureros”: el știa că, refuzând cererea, lăsa în pericol viața președintelui ucrainean și a populației, dar și că orice altă decizie ar fi putut declanșa un conflict global.
Această balanță între responsabilități — salvarea imediată a unor vieți versus evitarea unei conflagrații de proporții — a marcat profund decizia Alianței.
Amintiri și comparații istorice
Stoltenberg amintește că NATO a închis în trecut spaţii aeriene în alte conflicte (de exemplu Bosnia), iar Zelenski ar fi invocat astfel de precedente pentru a susține cererea sa.
Totuși, contextul geopolitic, capacitățile și poziționarea sistemelor antiaeriene ruse au făcut ca soluția invocată să fie considerată inacceptabilă din perspectiva riscului de extindere a războiului.
Comentează