Taxele și impozitele locale pe 2026 nu vor putea fi majorate așa cum voia premierul Ilie Bolojan. Ca primă reacție, unii primari au acuzat că oamenii nu vor mai achita dările și că astfel colectarea va fi aruncată în aer. AUR a contestat proiectul la CCR și curtea a dat termen luna februarie.
Bugetul pe anul 2026 este deja aruncat în aer, spune avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al CSM. Neacșu explică strategia pe care AUR a avut-o atunci când a contestat la CCR creșterile de taxe impune de guvernul Bolojan în bugetul pe 2026.
Parlamentarii AUR au atacat la CCR Legea PL-x nr 426/2025 prin care se majorau impozitele și taxele locale cu cel puțin 167% si multe alte modificări pe legea insolvenței, capital social, imprumuturi asociati.
CCR a stabilit termen pe 04 februarie 2026.
Cum impozitele si taxele potrivit PLx 246/2025 ar fi intrat în vigoare de la 01.01.2026, dacă legea nu e promulgată înainte de 01 ianuarie 2026, ea nu mai poate fi aplicată impozitelor și taxelor locale aferente anului 2026.
Cum CCR se pronunța pe obiectia de neconstitutionalitate în februarie 2026, ea nu se poate aplica impozitelor și taxelor locale aferente anului 2026, a explicat avocatul Elena Radu.
Neacșu vine și completează și spune că totul e o strategie
Bugetul pe 2026 al Guvernului e aruncat în aer. Poate acum se hotărăște să accepte invitația în Parlament, care e și pe bugetul din 2026, mai ales că e teribil de obligatorie prezența lui.
Principalele prevederi din proiectul de lege
Capitalul social va avea o valoare minimă de 500 de lei pentru SRL cu afaceri nete anuale de sub 400.000 de lei pe an, urmând ca peste acest nivel, valoarea minimă a capitalului social să se situeze la 5.000 de lei.
Insolvența va fi redusă ca durată prin măsuri concrete, cu efect imediat, precum dreptul administratorului judiciar de a verifica periodic situația financiară a debitorului, pentru a propune, de îndată, dacă este cazul, intrarea în faliment, în perioada de observație sau pe durata executării planului.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va rămâne în vigoare, așa cum este și în prezent. Un mecanism pe care executivul îl pregătise pentru a înlocui IMCA, limitarea deductibilității unor cheltuieli, va fi aplicat în schimb doar companiilor cu afaceri sub 50 de milioane de euro, care nu au intrat și nu vor intra nici pe viitor sub incidența impozitul minim pe cifra de afaceri.
Impozitul pe locuințe va crește de anul viitor cu aproape 80%.
Guvernul a decis creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%.
Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare.
Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%.
Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent.
Veniturile din Airbnb și Booking vor avea un uou regim fiscal, cu o cotă forfetară de 30%.
Amenda maximă pentru muncă la negru va crește la 1 milion de lei. - Taxă fixă de 25 lei va fi impusă pentru fiecare colet extracomunitar de până la 150 euro.
Ce anunța Ilie Bolojan despre creșterea taxelor
„În fiecare an de la bugetul central al României s-au transferat către autoritățile locale sume foarte importante, miliarde de euro anual, pe diferite programe: drumuri, școli, spitale, anvelopări de blocuri etc. Nu mai există capacitatea statului de a face aceste transferuri la nivelul la care s-a făcut până acum. Nu mai avem acești bani, pentru că-i împrumutăm”, a declarat miercuri premierul Ilie Bolojan.
„Ceea ce trebuie să facă ei este să nu le ducă la cheltuieli de personal, să nu le risipească, ci sa asigure cofinanțarea acestor investiții, pentru că guvernul, indiferent cine va fi premierul României și ce partide vor fi în guvernare, nu mai are capacitatea financiară, în anii următori să transfere sume la nivelul la care le-a transferat până acum”, a afirmat acesta.
Comentează