Premium
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va decide pe 11 decembrie dacă fosta judecătoare Camelia Bogdan va fi reprimită în magistratură. Un complet de cinci judecători de la instanţa supremă a dezbătut luni recursul declarat de Camelia Bogdan împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii din 8 februarie 2017, prin care a fost exclusă din magistratură. Camelia Bogdan a devenit cunoscută după ce l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani închisoare în dosarul ICA, conform Agerpres.
Avocaţii Cameliei Bogdan au susţinut, în sala de judecată, că aceasta a primit din partea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) un raport în care se arată că nu s-a aflat în stare de incompatibilitate atunci când a predat la un seminar pentru funcţionarii APIA. În plus, ei au arătat că răspunderea magistraţilor se prescrie în termen de doi ani, aducând ca argument o decizie a CEDO, dar şi un recurs în interesul legii adoptat de ÎCCJ.
Potrivit avocaţilor, CSM a interpretat eronat dispoziţiile legale privind cumulul de funcţii şi a exclus un magistrat care "a fost evaluat întotdeauna cu nota 10". "Faptul că sistemul de drept nu prevede un termen de prescripţie constituie o încălcare a drepturilor, conform deciziei CEDO. Am fost cercetată disciplinar şi s-a constatat că nu aveam obligaţia de abţinere. Conform recursului în interesul legii adoptat în 2016, conflictele de interese se constată de către Agenţia Naţională de Integritate. Eu sunt formator acreditat de Banca Mondială", a declarat Camelia Bogdan, în instanţă.
Pe 8 februarie 2017, Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură, în urma unei decizii a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Motivul excluderii l-a constituit faptul că judecătoarea Camelia Bogdan, unul dintre cei doi magistraţi care l-au condamnat la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu în dosarul ICA, s-ar fi aflat în incompatibilitate/conflict de interese, deoarece ar fi predat în 2014 în cadrul unui seminar de prevenire a fraudei şi corupţiei funcţionarilor APIA, instituţie subordonată Ministerului Agriculturii, care a fost parte civilă în dosarul ICA.
De cealaltă parte, Camelia Bogdan a susţinut atunci că a primit de la ANI un răspuns conform căruia participarea sa în calitate de lector la cursurile organizate în anul 2014 pentru funcţionarii APIA "nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate" şi, în opinia ei, nici nu s-a aflat în conflict de interese.
Ea a mai spus că a predat la seminarul de la Poiana Braşov în timpul vacanţei judecătoreşti, cu acordul preşedintelui de secţie de la Curtea de Apel Bucureşti, participând totodată şi la şedinţele de judecată la care a fost repartizată în acea perioadă. "Nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector, sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA. Nu am fost selectată ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de către Agenţia Naţională de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură, instituţie care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridică şi este ordonator de credite), ci de o societate care a câştigat procesul de selecţie pentru organizarea de cursuri pentru funcţionari din instituţii aflate în subordinea acestui minister. În prealabil, am solicitat 'expressis verbis' Agenţiei Naţionale de Integritate verificarea vreunei potenţiale incompatibilităţi între calitatea de magistrat şi calitatea de lector în cadrul programului 'Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene', ANI comunicându-mi că această participare 'nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate'", arăta Camelia Bogdan.
Conform judecătoarei, remuneraţia pentru activitatea de lector nu provine de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împrumut contractat de statul român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
