Premium
Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), a vorbit despre relația dintre Curtea Constituțională și Curtea de Justiție a UE, inclusiv despre mult dezbătuta problemă a unei posibile renunțări la suvernanitate.
„Dacă ai accepta Constituția poate fi revizuită nu prin referendum, ci că s-ar substitui poporului o altă autoritate, ai avea într-adevăr o renunțare la suveranitate. Și, ca să înțelegem conceptul de suveranitate, care, potrivit Constituției române, aparține poporului român. Constituția are trei calități, ca să zic așa. Aceasta are trei atribute: este inalienabilă, este imprescriptibilă și este indivizibilă. Ce înseamnă asta? Nu poate fi înstrăinată, nu poate fi împărțită și nu se trece prin trecerea timpului.
Spunea foarte frumos un doctrinar că o criză constituțională a fost evitată prin toleranța constituțională. În general, Curțile Constituționale au evitat să intre în conflict direct cu CJUE, au transmis semnale mai discrete, dar suficiente. În cazul României, revenim din nou la problema legilor justiției, Cuiul lui Pepelea a fost acest SIIJ. Acest serviciu avea competență exclusivă anchetarea judecătorilor și procurorilor.
La nici 6 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi a fost sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Asociația Forumul Judecătorilor și celelalte asociații au creat un cadru procedural care să le permită sesizarea Curții și au venit cu această retorică a faptului că secția este creată în mod special pentru a înlătura judecătorii”, a spus judecătoarea Dana Gîrbovan, conform bugetul.ro.
Judecătoarea pledează pentru considerarea CCR ca unică autoritate internă de interpretare a tratatelor UE.
„Acest tip de decizie a CJUE-ului, care nu-și asumă practic un verdict, va duce la o practică neunitară, iar Curtea Constituțională spune același lucru. Urmează apoi două decizii, din nou ale CJUE-ului și citindu-le atentă, mi-am dat seama că de fapt, Curtea nu a surprins exact problema ridicată de Curtea Constituțională a României, ci a rămas cantonată pe faptul că CCR a îndrăznit să critice decizia Curții, spunând că parțial și-a depășit competențele și mai ales că a pus la îndoială principiul acesta al forței superioare al tratatului față de Constituția României.
Repet, Curtea Constituțională a României nu are altă cale, Ea este garantul respectării Constituției, e obligată să respecte Constituția. Este clar care sunt limitele. CJUE spune că este inadmisibil și contrar dreptului european, să nu lase judecătorul național să decidă el însuși modul în care aplică o decizie a CJUE-ului, ci să fie ținut de considerentele de decizie a Curții Constituționale.
De regulă, sunt respectate deciziile Curții Constituționale. Numai Curtea poate să interpreteze tratatul. De ce numai Curtea? Tocmai pentru a asigura uniformitatea aplicării dreptului la nivel european. Dacă fiecare judecător din fiecare țară interpretează dreptul european cum vrea, s-a dus cu unitatea dreptului european”, a spus judecătoarea Dana Gîrbovan.
