Premium
Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, a declarat, vineri, la congresul avocaţilor, că este rolul avocaţilor de a cere Parlamentului reglementarea interdicţiei ca un avocat să fie acoperit sau lucrător al serviciilor secrete. Judecătoarea s-a referit la drepturile şi libertăţile individuale ca fundament al naţiunii, considerând că protocoalele dintre servicii şi instituţiile din justiţie sunt adevărate bombe la temelia statului de drept. Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România a criticat şi încălcarea confidenţialităţii client-avocat în România, criticând inclusiv un fost ministru al Justiţiei.
"Am participat azi, 20 aprilie, la invitatia domnului av. dr. Gheorghe Florea, presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR), la festivitatea de deschidere a lucrarilor Congresului avocatilor 2018, avand ca tema "Secretul profesional al avocatului – valoare suprema a profesiei de avocat". Prezint mai jos discursul pregatit pentru aceasta ocazie. In cadrul congresului l-am sustinut intr-o varianta prescurtata, din cauza constrangerilor de timp generate de o agenda incarcata. Multumesc inca o data conducerii UNBR pentru invitatie!", scrie Dana Gîrbovan pe Facebook.
Vezi și: E vremea păpădiilor, adevărate minuni pentru sănătate: Cum le poți folosi în gospodărie
"Stimate Domnule Presedinte Dr. Gheorghe Florea,
Distinsi invitati,
Dragi colegi avocati,
Este o onoare si o bucurie sa ma aflu din nou alaturi de dumneavoastra.
Va multumesc pentru invitatie si pentru ocazia pe care mi-ati dat-o de a impartasi cateva ganduri de suflet cu domniile voastre.
Va felicit in primul rand pentru tema aleasa, pentru ca aceasta tema – a secretului profesional – a fost la un moment dat emblematica pentru zbuciumul si greutatea cu care drepturile fundamentale ale omului si garantiile ce le insotesc isi gasesc recunoasterea in societatea romaneasca.
In urma cu aproape doi ani, in contextul discutiilor aprinse pe tema respectarii secretului profesional si a confidentialitatii client-avocat, nenumarate voci, unele de la pretinsi "promotori ai statului de drept", acuzau aceasta garantie a dreptului la aparare ca fiind nici mai putin, nici mai mult, decat o "super-imunitate a avocatilor".
S-a vazut atunci ca pentru multi din presa, politica, societatea civila, ba chiar pentru persoane cu autoritate in stat, cum ar fi un fost ministru al justitiei, drepturile fundamentale ale omului au ramas concepte teoretice, carcase goale, usor de lepadat.
Pretul desconsiderarii drepturilor propriilor concetateni il vom plati greu pe viitor, atat ca indivizi, cat si ca societate si tara. In raport cu statul este pretul libertatii noastre ca indivizi, iar in raport cu alte state este respectul cu care suntem priviti de altii si demnitatea cu care stam drepti in fata altor natii.
La sarbatorirea Centenarului fiecare avem datoria sa ne intrebam acest lucru: ce ne uneste pe noi ca neam, ca natiune azi si ce ne face puternic ca stat?
Pentru asta trebuie sa ne intoarcem in trecut, pentru ca inainte de a exista un stat roman, a existat o natiune. Iar o natiune nu inseamna doar suma unor indivizi care impartasesc un teritoriu si o limba comuna, ci si valori comune.
In petitiunea nationala adoptata pe "Campia Libertatii" de la Blaj, pe 3-5 iunie 1848, se vorbeste despre "natiunea romana, ajungand la constiinta drepturilor individuale". Iata deci ca natiunea devine puternica atunci cand cei ce o formeaza ajung la constiinta drepturilor individuale, ale fiecaruia dintre ei.
Pentru aceste drepturi individuale s-a luptat la Revolutia din 1848, deoarece aceste drepturi stau la temelia oricarei natiuni.
Ideea, apoi, a faurii unui stat pentru romani a pornit de la nevoia existentei unui stat in care romanii sa isi vada recunoscute, aparate, garantate si protejate aceste drepturi ale lor. Altfel spus, statul a fost creat pentru romani, nu romanii pentru stat.
Nu poate exista natiune si stat puternic fara ca drepturile fiecarei persoane sa fie recunoscute si garantate!
Acelasi fundament il regasim in discursul episcopului greco-catolic Iuliu Hossu si in Rezolutia pe care a citit-o la Alba Iulia, pe data de 1 decembrie 1918, prin care Transilvania s-a unit cu Romania.
Noul stat roman a fost gandit in 1918 cu scopul de a garanta libertatile fundamentale ale fiecarui cetatean roman, indiferent de etnie sau confesiune religioasa, motiv pentru care aceste drepturi sunt si inscrise in actul Unirii de la 1918.
Deplina libertate nationala si religioasa, regim democratic, drept la vot, libertatea constiintei, a presei si de asociere. Acestea au fost doar cateva dintre principiile fundamentale pe care s-a cladit Romania Mare.
"Noul" stat instaurat de comunisti a fost unul in care drepturile si libertatile fundamentale ale omului nu mai valorau nimic, statul avand intaietate si suprematie asupra cetatenilor, pe care i-a dezgolit de orice drepturi inalienabile.
La 27 de ani de la caderea comunismului, cand inca nu ne-am rupt complet de metehnele si mostenirea comunista, e bine ca macar in anul Centenarului sa privim inapoi si sa citim actul Unirii de la 1918, pentru a ne aduce aminte care a fost fundamentul construirii noului stat roman si a Romaniei Mari: unul in care drepturile si libertatile fiecarui cetatean sa fie respectate si protejate.
Numai un stat care respecta drepturile si libertatile cetatenilor sai poate tine un neam unit!
Iata de ce rolul rolul fiecaruia dintre noi si, in special al dumneavoastra, al avocatilor, este mai important si mai actual azi ca oricand. Asa cum am spus in discursul sustinut anul trecut, "avocatii trebuie sa fie si sa ramana promotori principali ai statului de drept si ai drepturilor omului".
Anul 2018, anul Centenarul, trebuie sa fie si un an al adevarului, un an in care trebuie sa avem puterea de a ne rupe de tarele trecutului si sa incepem reconstructia pe valori ce apartin cu adevarat statului de drept.
In acest an am aflat ca temerile pe care le-am exprimat inca din 2015, legate de influenta serviciilor de informatii in justitie, au fost pe deplin justificate. In fapt, realitatea este chiar mai neagra decat ne-o imaginam.
Toate aceste hotarari si protocoale secrete, ce au afectat desfasurarea procedurilor judiciare si infaptuirea actului de justitie, au fost bombe asezate la fundamentul statului de drept.
Revine fiecaruia dintre noi rolul de a face tot ce ne sta in putinta pentru a le descoperi, a le face publice si, astfel, a le dezamorsa.
M-a bucurat ca in acest moment dificil pentru justitie, vocea avocatilor nu a mai ramas tacuta. Felicit Baroul Cluj si barourile ce i-au urmat pozitia pentru declaratia transanta privind continutul protocolului incheiat in 2009 intre Ministerul Public si Serviciul Roman de Informatii.
Cu o societate tot mai interesata de chestiuni ce privesc justitia, este imperativ ca vocea avocatilor sa se faca auzita atat cu privire la chestiuni de sistem, cat si cu privire la incalcari individuale ale drepturilor si libertatilor.
Revenind la tema congresului, confidentialitatea client avocat, as vrea sa mai reamintesc un lucru.
In 2016, citind modificarile la legea avocatului, am observat ca din varianta trecuta de Senat s-a eliminat interdictia avocatilor de a fi agenti acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor secrete.
Or, o astfel de incompatibilitate este necesara in primul rand pentru a proteja cu adevarat secretul profesional si statutul avocatilor. Ce garantii efective ale dreptului la aparare are un om daca avocatul ar putea fi controlat de un serviciu de informatii?
Este, de aceea, rolul dumneavoastra de a cere Parlamentului reglementarea interdictiei ca un avocat sa fie acoperit sau lucrator de-al serviciilor secrete.
Anul Centenarului trebuie sa fie anul adevarului si al intoarcerii la valorile care ne-au unit ca neam si ne-au condus sa avem un stat.
Daca azi avem o tara pe care o celebram, la aniversarea ei de 100 de ani, este pentru ca inaintasii nostri au luptat si s-au jertfit, generatii intregi, pentru a avea un stat in care drepturile si libertatile tuturor cetatenilor sa fie recunoscute, aparate, garantate si protejate.
In procesul memorandistilor de la Cluj, din 1894, unde acestia erau judecati pentru ca au cerut imparatului austriac sa li se respecte romanilor din Ardeal drepturile castigate, dr. Ion Ratiu, presedintele Memorandumului, s-a ridicat si a spus: "Ceea ce se discuta aici, domnilor, este insasi existenta poporului roman. Existenta unui popor nu se discuta, se afirma!"
Parafrazandu-l, spun si eu in incheiere: "drepturile cetatenilor romani nu se discuta, se afirma si se apara", de judecatori si procurori, precum si de avocati deopotriva.
Va multumesc!"
Vezi și: Greşeala pe care mulţi o comit: De ce nu trebuie să dormi NICIODATĂ pe canapea .
