Proteste și întreruperi de activitate au fost raportate luni în Iran, după ce prăbușirea rialului pe piața liberă a amplificat presiunea inflaționistă și a scos în stradă comercianți și mici antreprenori, în special în capitală, relatează Reuters și AP.
Imagini distribuite pe rețele sociale și relatări ale presei internaționale indică închideri de magazine și adunări în zone comerciale din Teheran, inclusiv în proximitatea bazarului, în timp ce manifestații au fost semnalate și în alte orașe.
Declanșatorul imediat a fost noul minim istoric al monedei naționale, dolarul ajungând duminică în jurul pragului de 1,42 milioane de riali pe piața neoficială, înainte de o ușoară revenire, pe fondul unei inflații anuale raportate la peste 40% și al scumpirilor accelerate la bunuri de bază.
Banca centrală, sub presiune
Criza a produs rapid consecințe politice: guvernatorul băncii centrale, Mohammad Reza Farzin, și-a înaintat demisia, potrivit presei de stat, gest prezentat drept răspuns la deteriorarea pieței valutare și la tensiunile sociale, iar aprobarea finală rămâne la președintele Masoud Pezeshkian.
Reuters notează că, potrivit informațiilor vehiculate de presa de stat, numele vehiculat pentru înlocuire este Abdolnaser Hemmati, fost ministru al economiei, într-un moment în care executivul încearcă să recâștige controlul asupra cursului și așteptărilor din piață.
Pe fond, deprecierea rialului a devenit un termometru al neîncrederii. Sancțiunile și accesul limitat la valută au împins populația și mediul privat spre piața neoficială, unde volatilitatea se transmite direct în prețuri, de la alimente la chirii și servicii.
Strada: revendicări economice, reflexe politice
Relatările din teren descriu un protest cu nucleu economic. Comercianții își opresc activitatea pentru că nu mai pot fixa prețuri, nu își pot reface stocurile și văd cum marja dispare de la o zi la alta odată cu cursul.
În unele puncte au fost raportate intervenții ale forțelor de ordine, inclusiv folosirea gazelor lacrimogene pentru dispersarea unor grupuri, pe măsură ce adunările au căpătat, pe alocuri, o încărcătură politică.
În același timp, pe rețele sociale circulă clipuri care încearcă să prezinte protestele economice drept o mobilizare „pro-revenirea șahului”. În realitate, există episoade în care apar scandări pro-monarhie, însă amploarea și caracterul lor reprezentativ rămân greu de verificat, iar tema pare adesea suprapusă peste o revoltă alimentată în primul rând de costul vieții.
Miza: dacă greva se extinde și cine revendică protestul
Pentru autorități, riscul major este contagiunea. Când bazarul și marile piețe „închid”, blocajul economic devine mesaj politic, iar protestul capătă vizibilitate disproporționată față de numărul participanților, tocmai prin efectul asupra aprovizionării și prețurilor.
Presiunea socială se suprapune peste constrângeri bugetare și peste o economie descrisă de instituții internaționale ca vulnerabilă la recesiune, într-un context în care sancțiunile reimpuse din 2018 și șocurile geopolitice au erodat intrările de valută și au accentuat scumpirile.
În următoarele zile, indicatorii de urmărit vor fi continuitatea grevelor comerciale, extinderea lor în alte orașe, reacția aparatului de securitate și capacitatea guvernului de a opri spirala curs–prețuri.
În paralel, bătălia de narațiuni va continua. Unii actori din diaspora și de pe rețele sociale vor încerca să lipească agenda monarhistă de nemulțumirea economică, în timp ce pentru mulți iranieni miza imediată rămâne una simplă — supraviețuirea într-o economie în care moneda „se topește” de la o săptămână la alta.
Comentează