Premium
„Importantă va fi forma finală a legilor Justiţiei. Vom avea 3 noi legi ale Justiţiei, nu ar fi stricat o mai mare deschidere spre dialog. Sper să nu fie nevoie să modificăm legile imediat după ce le-am adoptat. Dacă din 4 în 4 ani facem reforme de genul acesta, nu vom mai termina niciodată. Justificarea iniţiatorilor a fost marota cu MCV şi intrarea în Schengen. În 2012, argumentele aduse au fost aceleaşi. după 10 ani, suntem în acelaşi punct. Reforma Justiţiei pare o chestiune fără de sfârşit. Sunt de acord, trebuia demult ridicat MCV. Justiţia din România respectă standardele UE. Nu cred că în UE există regim mai strict al magistraţilor decât în România. Sunt standarde în mişcare impuse de Comisia Europeană, uneori, dincolo de atributele ce-i revin”, a declarat Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România dar şi preşedinte al Curţii de Apel Cluj, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, dar şi Andreea Ciucă, preşedintele Curţii de Apel Târgu Mureş, şi preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România, au fost prezente în Senat, în comisia specială de elaborare a legilor Justiţiei, şi au ridicat politicienilor problema delicată a interdicţiei pentru serviciile secrete de a racola magistraţi dar şi a verificărilor făcute de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pe această temă.
Judecătorul Dana Gîrbovan a povestit ce a obţinut şi ce s-a pierdut din Legile Justiţiei pe tema verificării de către CSAT a „acoperiţilor din Justiţie”:
„Demersurile mele nu sunt o ambiţie personală. Forma iniţială a legilor era mult mai gravă ca ameninţări la adresa Justiţiei. Am spus că nu vom negocia: dacă garanţiile din lege nu pot fi îmbunătăţite, trebuie măcar păstrate. Legile au fost un pic coafate, pe tema interdicţiei relaţiei cu serviciile de informaţii. Nu am obţinut nimic din ce avem acum, în urma dezbaterii din Parlament. Dimpotrivă, am pierdut o garanţie importantă: eficienţa verificărilor făcute de CSAT. CSAT trebuie să verifice dacă magistraţii respectă interdicţia de a fi lucrători, colaboratori, informatori, ofiţeri acoperiţi ai serviciilor de informaţii. Mecanismul verificării magistraţilor ar trebui să fie funcţional. Statul are obligaţia să asigure procedurile. În 2016 am cerut să ni se explice cum se fac verificările CSAT şi care este rezultatul. În 2017 şi 2018, am propus ca verificările să se facă de comisiile de specialitate ale Parlamentului. CCR a explicat că CSAT are legitimitatea constituţională să facă verificările. Nu ştiu dacă există dificultăţi la CSAT de a face astfel de verificări. Verificările CSAT pe relaţia magistraţi – servicii nu trebuie doar prevăzute în lege şi golite de substanţă. O prevedere legală care nu poate fi aplicată în practică este în sine neconstituţională. Ea nu rezolvă, ci doar ascunde problema. Noi am insistat ca CSAT să-şi asume şi un răspuns negativ, în colaborarea servicii – magistraţi. Doar după ce ai un răspuns de la CSAT, ai certitudinea că verificările sunt făcute în mod real. Poţi să certifici că un judecător este colaborator, dar nu poţi să certifici că nu este? Verificările CSAT trebuie să existe şi dacă răspunsul este da şi dacă răspunsul este nu. În comisie nu am purtat discuţia în detaliu pentru că nu au avut disponibilitatea să o facă. (...) Obligaţia verificărilor CSAT este reglementată legal. Dacă e o problemă instituţională la CSAT, ea trebuie exprimată şi trebuie găsite soluţii. Problema nu se discută, nici acum în comisie nu s-a discutat. Pe şestache s-a încercat şi reuşit ca verificările CSAT să fie golite de conţinut. Pe mine mă interesează să avem garanţii funcţionale că nu va mai fi permisă interferenţa serviciilor de informaţii în Justiţie. Interferenţa serviciilor în Justiţie este o ameninţare la independenţa judecătorului pentru că este nevăzută. Nu poţi să te aperi de ceva ce nu cunoşti şi nu ştii că există. Am rugat parlamentarii să mă asculte. Pe problema protocoalelor, am reuşit în comisie în a doua etapă. S-a rezolvat şi problema dezincriminării tentativei şi a racolării magistraţilor, inclusiv pentru personalul auxiliar. Problema responsabilizării CSAT a rămas nesoluţionată. Dacă nu ai cine să facă verificările, degeaba ai interdicţii. CCR a tranşat povestea verificărilor CSAT în 2018. Tot CCR a spus că orice act administrativ trebuie să poată fi atacat în contencios. Nici UNJR, nici eu, nici instanţele nu suntem organe de verificare a CSAT. Prezumţia mea este că instituţiile statului îşi fac treaba. Problema mea este de a apăra independenţa Justiţiei ca sistem şi din punctul de vedere al oricărui judecător. Dacă CSAT a făcut sau nu aceste verificări este o problemă la care cetăţenii au o cale legală de a se apăra (...). Este problema procurorilor de ce nu consideră acest lucru important. Este adevărat că problema este importantă pentru judecători. În 2016, peste 80% din instanţe au cerut lămurirea raporturilor dintre magistraţi şi serviciile secrete. Problema este generală la nivelul judecătorilor, a fost transpusă într-un act al Consiliului Europei”.
Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, a vorbit pe Aleph News şi despre eliminarea din Legea statutului magistraţilor a abaterii disciplinare pentru magistraţi în cazurile de nerespectare a deciziilor obligatorii ale Curţii Constituţionale a României:
„Nu ştiu de ce membrii comisiei au votat într-un fel şi după aceea s-au răzgândit. Deciziile CCR sunt categoric obligatorii, independent de existenţa abaterii pentru magistraţi. Deciziile CCR sunt obligatorii pentru magistraţi pentru legea fundamentală a statului român spune acest lucru. CJUE este o curte activistă, şi-a luat în serios rolul de gardian al tratatelor. Supremaţia dreptului UE nu este în tratate, a fost creată prin jurisprudenţa CJUE. Prioritatea dreptului UE nu se referă la Constituţia însăşi, ar însemna o abdicare de la suveranitate. Supremaţia Constituţiei şi nu a dreptului UE, este garantată de legea fundamentală. Suveranitatea naţională este strâns legată de independenţă, nu poate fi modificată nici prin referendum. Cu Comisia Europeană ar fi trebuit să fie un dialog onest. Ultimele rapoarte MCV pe România au fost pline de erori factuale. Un dialog cu Comisia Europeană nu se poate baza pe ceva ce nu este real. În ultimii ani, componenta politică a bătut componenta tehnică a rapoartelor MCV. Organizarea judiciară ţine de competenţa exclusivă a statelor membre. Comisia Europeană nu ar trebui să se amestece în organizarea judiciară. Jaloanele MCV sunt ţinte în mişcare. În jocul negocierilor, rămân descoperite lucruri importante: ÎCCJ trebuie să asigure unificarea practicii. Nu mai există elementul de presiune dat de existenţa unei abateri disciplinare pe nerespectarea deciziilor ÎCCJ. (...) Parlamentarii şi-au asumat o misiune foarte grea, Legile Justiţiei sunt foarte ample. Magistraţii au atras atenţia că unele modificări vor atrage probleme în practică. Preşedintele comisiei a spus: sunt sigur că veţi găsi soluţii! Rolul Legiuitorului nu este să genereze probleme. Au existat considerente politice de a trece Legile Justiţiei cât mai repede. Efectele secundare: o calitate mai scăzută a Legilor Justiţiei. Nu pot să spun că Legile Justiţiei în ansamblu sunt fundamental greşite. Statutul, cariera, modalitatea de promovare – sunt în regulă reglementate în Legile Justiţiei”.
Dana Gîrbovan a mărturisit în emisiunea OFF/OnTheRecord de pe Aleph News şi faptul că nu înţelege de ce a dorit neapărat ministerul Justiţiei să se bage în elaborarea regulamentelor instanţelor de judecată din România:
„Regulamentele organizează instanţele şi n-au fost nemulţumiri. În 2018, regulamentele au fost trecute în componenţa secţiei de judecători tocmai pentru că vizează instanţele. Ministrul Justiţiei oricum are un cuvânt de spus în adoptarea acestor regulamente. Nimeni n-a înţeles de ce acum aceste regulamente trebuie adoptate în comun, este una dintre enigmele acestor legi. Membrii comisiei parlamentare nu au avut răspuns la această modificare. Preşedintele ÎCCJ a adus la cunoştinţa comisiei parlamentare mai multe probleme”.
Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, a declarat în emisiune că nu crede că este necesar avizul Comisiei de la Veneţia pe noile Legi ale Justiţiei, având în vedere experienţa dar şi erorile factuale comise de Comisia de la Veneţia în rapoartele de până acum:
„De aceea suntem aici pentru că nu ştim să ne asumăm nimic. Experienţa noastră cu comisia de la Veneţia a fost extrem de neplăcută, a fost o ruşine. Într-o întâlnire cu Comisia de la Veneţia nici nu am fost lăsaţi să vorbim, în a doua ne-au lăsat să vorbim foarte puţin. Am arătat factual Comisiei de la Veneţia că unele chestiuni inserate în rapoarte sunt greşite. Nu văd de ce ar trebui aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia, avem nenumărate rapoarte, ştim care este viziunea. Nici nu ştiu dacă parlamentarii îşi puneau vreo problemă că este vreo problemă. Dacă nu eşti acolo să susţii amendamentele, nu au nicio şansă să treacă. Problema verificărilor CSAT a generat multe întrebări, revin cu explicaţii ample”.
