DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Judecătoarea Simona Marcu, fost preşedinte CSM, despre desfiinţarea SIIJ: 'Proiectul este inacceptabil în forma prezentată'

Inquam Photos / Octav Ganea
simona marcu

Judecătoarea Simona Marcu, fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, avertizează asupra pericolului întoarcerii la DNA a competenţei de a ancheta magistraţi, odată cu anunţata desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Judecătoarea consideră că proiectul de lege pentru desfiinţarea SIIJ este inacceptabil şi argumentează, într-un interviu pentru Q Magazine, de ce abuzarea judecătorilor pune în pericol însăşi ideea de justiţie.

"Proiectul de lege la care vă referiți va fi supus avizării Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în cursul lunii februarie. În opinia mea, proiectul este inacceptabil în forma prezentată și voi vota cu toată convingerea pentru avizarea sa nefavorabilă.

Redobândirea competenței de a efectua urmărirea penală de „parchetele competente potrivit legii”, adică în principal de DNA, cum enunță proiectul în art.1 alin.(2), ridică numeroase probleme, care deja au fost abordate și dezbătute în spațiul public.

M-aș limita pentru moment doar la raportul indicat în întrebarea dumneavoastră, raport aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225/15 octombrie 2019, disponibilă pe pagina de internet a Consiliului. Concluziile acestui raport evidențiază multiple încălcări ale normelor de procedură de către unii procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care au efectuat în perioada 01.01.2014 – 31.07.2018 urmărirea penală în cauze vizând judecători și procurori. (...)

Au fost identificate extrem de multe încălcări procedurale, toate fiind documentate în raportul amintit. Dintre acestea aș evidenția doar trei, care pun în lumină pericolul pe care îl prezintă lăsarea urmăririi penale a judecătorilor în competența DNA.

În primul rând, amintesc cazurile în care ofiţeri SRI au efectuat acte specifice activităţii de urmărire penală în cauzele privind magistrați. Desigur, prezența serviciilor de informații în orice procedură judiciară este contraindicată. Proba informativă este una, și ea ține de apărarea securității statului, iar proba judiciară este alta, în administrarea ei locul central deținându-l apărarea drepturilor omului, printre care dreptul la apărare, la un proces echitabil și la egalitatea armelor. Când, însă, persoana urmărită este un membru al puterii judecătorești, implicarea unor lucrători din afara autorității judecătorești este egală cu o ingerință a executivului într-un domeniu în care separația puterilor îi interzice, cu desăvârșire, să fie prezent. Aici nu mai este vorba despre posibile abuzuri care aduc atingere unor persoane fizice izolate, ci de afectarea funcționării unui sistem și astfel, de punerea în pericol a societății în ansamblul său. Cu alte cuvinte, nu este vorba, așa cum ar părea la prima vedere, doar de protejarea judecătorilor, ci de protejarea justițiabililor și a armoniei sociale în ansamblul său.

Când judecătorul este abuzat, justiția este în pericol și când justiția este în pericol, echilibrul puterilor și, prin urmare societatea și statul sunt în pericol.

În al doilea rând, a fost identificată practica DNA privind solicitarea de dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești pentru o așa zisă evaluare a măsurilor dispuse de judecători în procese aflate în desfășurare. În realitate, aceasta nu este o evaluare, ci o amenințare menită a-l forța pe judecător să pronunțe o anumită soluție conformă celor dorite de procuror. Nu se poate vorbi despre independența judecătorului dacă, în timp ce instrumentează un caz, este obligat să își explice actele în fața procurorilor.

În al treilea rând, este vorba despre tehnica sesizării din oficiu a DNA împotriva judecătorilor și a cercetării penale a acestora pentru soluțiile dispuse în diverse cauze. Or, independența justiției presupune tocmai faptul că judecătorul nu poate fi anchetat și cu atât mai puțin inculpat pentru hotărârile pe care le pronunță. Evident, aceasta nu înseamnă că judecătorul beneficiază de imunitate şi că nu va răspunde pentru încălcarea legii penale, însă raţionamentul judiciar nu poate fi supus în nicio situaţie supracontrolului sau cenzurii organului de urmărire penală. Această problemă a anchetării unui judecător pentru hotărârile pronunțate este mai actuală ca oricând și fac referire la un caz  foarte mediatizat recent. Nu doresc să antamez, încă, acest subiect, pentru că pe rolul Consiliului sunt câteva lucrări care vizează această chestiune, dar cu siguranță la momentul potrivit îmi voi prezenta punctul de vedere.

Toate aceste aspecte, coroborate cu virulența reacțiilor împotriva acelora care nu fac decât să aducă la cunoștința opiniei publice existența lor, precum și cu lipsa oricărei asumări instituționale, mă determină să cred că redobândirea de către DNA a competențelor vizând anchetarea judecătorilor și procurorilor nu este oportună, cel puțin în acest moment", afirmă Simona Marcu.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.