DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Judecătorii dau cu pumnul în masa SRI

sri

Judecătorii dau cu pumnul în masa SRI! Uniunea Națională a Judecătorilor din România cere Comisiei parlamentare de control a SRI să verifice dacă serviciul secret s-a implicat în actul de justiție, dincolo de limitele legii. Iată scrisoarea:

Citește și: FĂRĂ CUVINTE Cum a fost surprinsă Elena Udrea în arestul de lux / FOTO

”Judecătorii şi procurorii din România, reprezentaţi de Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România, solicită Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii să se sesizeze de urgenţă pentru a verifica, examina, audia, analiza, cerceta şi controla orice aspecte privind implicarea SRI în actul de justiţie dincolo de limitele legii”.

Citește și: Cu ce se ocupă Crin Antonescu după pierderea luptei în PNL

Solicitarea vine după ce Dumitru Dumbravă, Directorul direcţiei juridice din cadrul Serviciului, a făcut afirmaţii într-un interviu ce relevă în mod indubitabil încălcarea de către SRI a limitelor legale ce îi revin în sprijinirea luptei împotriva corupţie, printr-o intruziune în actul de justiţie ce încalcă Constituţia, se arată în scrisoare:

”Controlul de urgenţă al SRI se impune după ce generalul Dumitru Dumbravă, Directorul direcţiei juridice din cadrul Serviciului, a făcut afirmaţii într-un interviu ce relevă în mod indubitabil încălcarea de către SRI a limitelor legale ce îi revin în sprijinirea luptei împotriva corupţie, printr-o intruziune în actul de justiţie ce încalcă Constituţia, legile sale de funcţionare şi pune în pericol grav independenţa justiţiei şi, implicit, drepturile procesuale ale persoanelor judecate.

Modul de intruziune al SRI în actul de justiţie, revelat de domnul general Dumbravă în interviul pentru site-ul www.juridice.ro din data de 30 aprilie 2015, aruncă în aer noţiunea de stat de drept în România, sabotează actul de justiţie şi subminează însăşi ideea de legalitate şi dreptate.

În baza celor spuse de generalul Dumbravă, orice persoană care a pierdut un proces, derulat pe rolul instanţelor judecătoreşti, va putea spune acum că acest lucru nu s-a întâmplat datorită probelor, ci a implicării SRI.

La fel ca şi în cazul justiţiei, încrederea în Serviciului Român de Informaţii este elementul care conferă legitimitate activităţii sale şi tocmai de aceea, în condiţiile în care aparenţele joacă un rol deopotrivă egal realităţii, regulile ce guvernează activitatea fiecăruia nu trebuie doar riguros respectate, se impune obligatoriu ca ele să apară şi în ochii publicului ca fiind astfel. Orice derapaje de la regulile statului de drept reprezintă un pericol pentru democraţie.

De asemenea, prin faptul că SRI face profile judecătorilor, asemenea suspecţilor de terorism, creează o imagine denigratoare şi intimidantă la adresa magistraţilor, cu încălcarea flagrantă a statutului acestora”, se mai arată în document.

Pornind de la aceste concluzii, ce vor fi detaliate în cele ce urmează, solicităm Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, ca, în temeiul art. 8 alin. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României şi art. 1 alin. 2-4 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii, precum şi art. 5 lit. a şi b din Hotărârea nr. 30/1993 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, să îşi exercite control efectiv asupra activităţii SRI, care să fie materializat într-un raport ce trebuie adus imediat la cunoştinţă, în mod transparent şi, în consecinţă:

1. Să solicite conducerii Serviciului Român de Informaţii să clarifice public dacă afirmaţiile generalului Dumitru Dumbravă reprezintă poziţia oficială a instituţiei sau, dimpotrivă, reprezintă opinia personală a acestuia, caz în care, faţă de gravele efecte ale celor spuse de acesta, se impune a se lua măsurile necesare.

2. Subsecvent primului punct, pornind de la dezvăluirile făcute în interviul amintit, este necesară o analiză punctuală şi concretă a modului în care SRI acţionează în domeniul rezervat exclusiv instanţelor de judecată.

3. Să publice raportul analizei prezentei cereri, conform art. 8 alin.2 din Hotărârea 30/1993.

Considerente:

În cadrul interviului amintit, se afirmă textual următoarele: “Fenomenul corupţiei, ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, a intrat relativ recent în portofoliul SRI. (…) Angajarea SRI în această luptă,(…) s-a făcut ca structură de suport a autorităţilor judiciare cu atribuţii în materie(…). Saltul evoluţiei în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupţiei, focalizând secvenţial instrumentele investigative pe toată lungimea lanţului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze.”

Din textul precizat reiese că activitatea iniţială a SRI de suport al acţiunii autorităţilor judiciare a fost extinsă ulterior prin “adoptarea unui concep integrat”, afirmaţie ce implică existenţa unei decizii în acest sens luată la nivel de conducere a SRI.

O astfel de hotărâre, care să “integreze” SRI în actul de justiţie, dacă există, încalcă grav nu doar prevederile constituţionale vizând independenţa justiţiei, dar şi legea de funcţionare a SRI.

Ca atare, Comisia trebuie să controleze dacă o astfel de hotărâre a fost adoptată de către CSAT, în temeiul art. 7 lit. b din Legea 51/1991 coroborat art. 1 alin. 1 din Legea 14/1992, sau a fost adoptată direct de către SRI, conform art. 16 şi 21 din legea sa de organizare şi funcţionare.

Principiul care stă la baza funcţionării SRI, care constituie totodată garanţia exercitării democratice a prerogativelor acestui serviciu vital pentru securitatea tării, este cuprins în art. 5 din Legea 51/1991, potrivit căruia: “Securitatea naţională se realizează în conformitate cu legile în vigoare şi cu obligaţiile asumate de România prin convenţiile şi tratatele internaţionale referitoare la drepturile omului la care este parte”.

Insistenţa legiuitorului în a prevedea explicit aceste limite este expresia firească a oferirii unor garanţii că activitatea Serviciului Român de Informaţii, prin natura ei esenţialmente secretă, rămâne în limitele legii şi supusă controlului parlamentar.

Pornind de la această prevedere de principiu, Legea 51/1991 reglementează în concret atribuţiile SRI în domeniul specific al cercetării penale.

Conform art. 12 alin.2 şi 3 din Legea 14/1992 de organizare a Serviciului Român de Informaţii, se prevede că: “La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii pot acorda sprijin la realizarea unor activităţi de cercetare penală pentru infracţiuni privind siguranţa naţională. Organele de urmărire penală au obligaţia să comunice Serviciul Român de Informaţii orice date sau informaţii privitoare la siguranţa naţională, rezultate din activitatea de urmărire penală”.

Mai mult, în mod concret, art. 13 trasează limitele în care organele Serviciului Român de Informaţii pot acţiona: nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest.

Concluzionând, limitele în care SRI poate acţiona sunt date de următoarele condiţii:

• natura faptelor: infracţiuni privind siguranţa naţională;

• modalitatea de acţiune: sprijin la realizarea actelor de cercetare penală, nu efectuarea unor astfel de acte;

• moment procesual: pe parcursul cercetării penale.

În raport de ultima condiţie subliniem că, prin definiţie, cercetarea penală reprezintă activitatea specifică desfăşurată de organele de urmărire penală, respectiv organele de cercetare ale politiei şi organele de cercetare speciale, având drept scop strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

Momentul procesual al urmăririi penale, ce permite SRI să ofere sprijin tehnic organelor de cercetare penală, este depăşit în momentul sesizării instanţei de judecată. Acest fapt rezultă cu prisosinţă din prevederile legale amintite.

Aceste limite impuse de lege trebuie respectate de SRI, iar din spusele generalului Dumbravă acest lucru s-a întâmplat până la adoptarea unui nou “concept integrant”.

“Saltul” făcut de SRI prin adoptarea unui “concept integrat”, care include SRI în actul de justiţie, nu este altceva decât un salt făcut în afara legii, un salt prin care limitele legale ale activităţii SRI sunt vădit depăşite. Concluzia se desprinde clar din analiza făcută în paragrafele anterioare.

În prezent, conform celor dezvăluite de generalul Dumbravă, activitatea SRI se întinde pe “toată lungimea lanţului trofic judiciar”, adică pe durata întregului proces penal. Acest aspect este de altfel reiterat şi explicat ca atare, prin precizarea că interesul SRI se menţine până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Mai mult, ab initio justiţia este văzută ca fiind “câmp tactic” al SRI, iar acceptarea prezenţei Serviciului în acest “câmp tactic” până la soluţionarea definitivă a cauzei înseamnă acceptarea posibilităţii ca această instituţie să acţioneze cu mijloace obscure asupra actorilor procesului judiciar, inclusiv procuror sau judecător. Or, o astfel de premisă reprezintă un atentat grav la adresa independenţei justiţiei, ce trebuie verificat în mod ferm şi imediat, iar dacă se confirmă, sancţionat.

Mai mult, în baza celor spuse de generalul Dumitru Dumbravă, maniera de lucru a SRI “angrenează” alături de procurori, poliţişti, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare “şi judecători”. Această exprimare denotă pur şi simplu o neînţelegere a noţiunii de independenţă a justiţiei, o încălcare gravă a acesteia. În pronunţarea hotărârii, judecătorul nu este şi nu trebuie să fie angrenat alături de nimeni: aceasta este însăşi esenţa independenţei justiţiei.

Justificarea oferită de directorul direcţiei juridice a SRI nu face decât să agraveze situaţia: “Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate”.

Cu alte cuvinte, în momentul în care un dosar în care a fost implicat Serviciul Român de Informaţii ajunge în instanţă, completul intră automat în atenţia SRI, pentru a se evita riscul coruperii acestuia pe parcursul desfăşurării cauzei.

Mergând mai departe, se dezvăluie: “Realitatea este că, în foarte puţine cazuri de corupţie în sistemul judiciar, SRI pleacă de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degrabă că, aplecându-ne asupra fenomenului, am determinat analitic câteva pattern-uri infracţionale care apar ca nişte anomalii în sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infracţionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificând actorii şi partiturile jucate de aceştia, fie că este vorba de poliţişti, de procurori, judecători şi, de ce nu, SRI-işti.”

Ca atare, prin această declaraţie se susţine că ar fi vorba despre o activitate investigativă complexă şi extinsă, ce permite SRI ca, odată sesizată instanţa de judecată cu rechizitoriu, să verifice profilul judecătorilor chemaţi să soluţioneze cauza prin aplicarea acestor pattern-uri. Generalul Dumbravă chiar admite că investigarea judecătorilor de către SRI nu începe în cele mai multe cazuri de la un denunţ a unui magistrat corupt, ci se face pro-activ în baza faptului ca un judecător este parte dintr-un complet care primeşte un dosar. Acest lucru înseamnă că judecătorii care îşi desfăşoară pur şi simplu activitatea, sesizaţi fiind cu dosare penale de mare corupţie, sunt din start investigaţi, analizaţi şi clasificaţi de SRI, asemenea celor care atentează la siguranţa naţională.

Dezvăluirea făcută de generalul Dumbravă, că SRI cataloghează judecători după modelul identificării celor cu predispoziţie să comită atentate teroriste, este pur si simplu cutremurătoare, dezvăluind practic un sistem care, sub pretextul vegherii la respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi a luptei anticorupţie, în realitate încalcă cu brutalitate aceste drepturi.

Supravegherea, de tipul politiei politice, a magistraţilor pentru a preveni potenţiale fapte de corupţie, are un puternic efect de intimidare, presiune şi discreditare a judecătorilor si procurorilor.

În lumina dezvăluirii că SRI cataloghează judecători după “pattern-uri infracţionale”, iar instanţele au devenit “câmp tactic” pentru Serviciu Român de Informaţii, orice persoana acuzată într-un proces penal nu mai are garanţia că drepturile sale procesuale sunt în mod real respectate şi că hotărârea se pronunţă de un judecător independent, strict în baza legii şi a probelor administrate, în condiţii de deplină transparenţă, cu respectarea dreptului la apărare şi a egalităţii de arme.

Gravitatea fără precedent a celor dezvăluite de generalul Dumbravă impune o verificare imediată, concretă şi minuţioasă a celor arătate în interviul dat.

Dacă cele afirmate de generalul SRI se confirmă, înseamnă că suntem în situaţia în care activitatea instanţelor de judecată nu mai prezintă garanţia minimală şi esenţială a unui proces echitabil, anume aceea a unei instanţe independente.

Îngrijorările vădite ale magistraţilor pornind de la aceste aspecte au fost materializate printr-o cerere comună adresată de principalele asociaţii profesionale Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea apărării independenţei justiţiei.

Dincolo de această perspectivă, este de competenţa acestei Comisii să facă verificări temeinice vis a vis de activitatea semnalată, care constituie o chestiune fundamentală pentru statul de drept şi democraţia din România.

Solicităm aşadar Comisiei să îşi exercite control efectiv asupra activităţii SRI şi în consecinţă:

1. Să solicite conducerii Serviciului Român de Informaţii să clarifice public dacă afirmaţiile generalului Dumitru Dumbravă reprezintă poziţia oficială a instituţiei sau, dimpotrivă, reprezintă opinia lui personală, caz în care, faţă de gravele efecte ale celor spuse de acesta, se impune a se lua măsurile necesare.

2. Subsecvent primului punct, pornind de la dezvăluirile făcute în interviul amintit, este necesară o analiză punctuală şi concretă a modului în care SRI acţionează în domeniul rezervat exclusiv instanţelor de judecată.

3. Să publice raportul analizei prezentei cereri, conform art. 8 alin.2 din Hotărârea 30/1993.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.