Judecătorii explică modul în care 'opera' Sorin Blejnar în dosarul 'Motorina' / DOCUMENT

Fostul președinte al ANAF, Sorin Blejnar a fost condamnat, de Curtea de Apel București, la cinci ani închisoare cu executare în dosarul "Motorina", în care este acuzat alături de soții Radu și Diana Nemeș de complicitate la evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat.

Instanța a mai decis că Blejnar nu are voie să exercite pe o perioadă de cinci ani, după ce iese din închisoare, mai multe drepturi civile, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcțiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcții de conducere în cadrul autorităților statului cu competențe în domeniul fiscal. Decizia nu e definitivă, dar judecătorii au publicat deja motivarea ei.

MOTIVAREA INTEGRALĂ POATE FI CONSULTATĂ AICI

”Evaluând conduita de ansamblu a membrilor grupului infracţional organizat prin prisma probatoriului cauzei, Curtea constată că acesta s-a caracterizat printr-o conspirativitate exacerbată, materializată prin folosirea unor modalităţi clandestine de comunicare, care presupuneau utilizarea, de regulă, a serviciului Messenger al terminalelor BlackBerry, schimbarea în mod constant şi repetat a terminalelor telefonice utilizate ori folosirea unor numere de telefon „dedicate” (folosite doar pentru convorbiri şi SMS-uri cu o singură persoană), toate aceste acţiuni fiind incompatibile cu derularea unor activităţi comerciale oneste invocate de către unii dintre inculpaţii trimişi în judecată în cauza pendinte

Edificatoare pentru justeţea acestei concluzii sunt numeroase aspecte factuale decelate pe baza probatoriul administrat, dintre care, cu titlu exemplificativ, se cuvine a fi menţionate următoarele:

Citește și: O vedetă de la Antena 1 a fost filmată în timp ce făcea videochat / FOTO

În vederea asigurării condiţiilor propice desfăşurării nestingherite a activităţii evazioniste ce constituia scopul grupului infracţional organizat, la adăpost de o intervenţie categorică şi eficientă din partea autorităţilor statului, menită a pune capăt fraudării bugetului de stat, inculpatul N.R. a manifestat o preocupare constantă pentru constituirea şi consolidarea unui palier de protecţie a grupării infracţionale pe care o coordona, alcătuit din funcţionari cu putere de decizie în cadrul unor instituţii publice cu competenţe în această materie (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ori Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă).

Această protecţie venită din partea unor înalţi funcţionari ai statului s-a dovedit a avea un caracter R.mente necesar, în condiţiile în care dimensiunea activităţii evazioniste operaţionalizată prin intermediul S.C. E.R.G. SRL nu ar fi putut trece neobservată, mai ales într-o localitate precum comuna Nicolae Bălcescu, unde în perioada de referinţă cuprinsă între mai 2011 şi iulie 2012, transporturile de motorină care veneau şi la scurt timp plecau de pe platforma S.C. E.R.G. SRL către destinaţiile din Sibiu şi Mediaş, precum şi pretinsa producţie de produse petroliere inferioare declarată a fi fost R.izată în antrepozitul deţinut de S.C. E.R.G. SRL erau comparabile cu cele R.izate de o rafinărie.

Citește și: Galaxy Note 7 va ajunge mai târziu pe piață: Ce s-a întâmplat

Astfel cum probatoriul cauzei o dovedeşte, acest palier de protecţie care a sprijinit activitatea evazionistă a grupului infracţional organizat controlat şi coordonat de inculpatul N.R. a fost alcătuit în primul rând dininculpaţii B.S., care la momentul respectiv avea calitatea de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi C.V., care îndeplinea funcţia de vicepreşedinte al aceleiaşi instituţii, protecţia asigurată de aceştia rezultând din maniera voit ineficientă în care şi-au exercitat atribuţiile ce le reveneau în virtutea funcţiilor deţinute, în sensul că deşi primiseră, în mod nemijlocit, date şi informaţii precise şi concludente cu privire la modalitatea ilicită în care gruparea infracţională patronată de inculpatul N.R. frauda bugetul de stat, în mod conştient şi deliberat nu au intervenit cu promptitudine şi fermitate pentru ca operaţiunile frauduloase cu produse accizabile desfăşurate de S.C. E.R.G. SRL cu ajutorul multor alte societăţi comerciale implicate în schema infracţională, să fie controlate de către organele fiscale şi vamale competente, iar atunci când totuşi astfel de acţiuni de control au fost demarate, acestea s-au desfăşurat într-o modalitate formală şi superficială, care nu avea aptitudinea de a identifica faptele de evaziune fiscală.

Din punct de vedere subiectiv, ansamblul probator strâns în cauză pune în evidenţă faptul că inculpaţii B.S. şi C.V. au acţionat cu intenţie, urmărind ca în virtutea funcţiilor publice pe care le deţineau în cadrul instituţiei a cărei menire era tocmai aceea de a interveni pentru descoperirea şi stoparea activităţii evazioniste, să-i ajute pe membrii grupului infracţional, în baza unor înţelegeri intermediate de M.C.A. şi S.E..

Citește și: A fost descoperită o planetă asemănătoare Pământului: E potențial locuibilă

În această privinţă, reţine atenţia faptul că M.C.A. avea o relaţie apropiată cu inculpaţii B.S. şi C.V. încă din perioada în care acesta activase în cadrul A.N.A.F., îndeplinind inclusiv funcţia de şef de cabinet al inculpatului B.S., iar S.E. era, la rândul lui, prieten apropiat cu inculpaţii B.S. şi C.V., cu care avea întâlniri şi conversaţii frecvente, aceste aspecte fiind probate cu prisosinţă de notele de redare a convorbirilor telefonice şi a comunicărilor interceptate şi înregistrate cu autorizarea judecătorului. În perioada săvârşirii faptelor deduse judecăţii, S.E. controla postul de televiziune R.itatea TV, iar prin prisma statutului influent pe care i-l conferea calitatea de „mogul de presă”, acesta clama împrejurarea că relaţiile pe care le avea în mediul politic, cu membrii tuturor partidelor de pe eşichierul politic, îi permiteau să manipuleze procesul de numire a conducerii A.N.A.F.

În acest context, M.C.A. şi S.E. primeau de la inculpatul N.R. o parte din sumele obţinute din evaziunea fiscală cu scopul de a-i determina pe preşedintele şi pe vicepreşedintele A.N.A.F. să protejeze mecanismul infracţional prin prisma funcţiilor publice deţinute, garantându-se în schimb acestora menţinerea în funcţiile de conducere pe care le ocupau.

Citește și: Amenzi uriașe și suspendarea permisului de conducere pe viață: Noi modificări propuse la codul rutier

Analiza modului concret în care a fost operaţionalizat acest laborios mecanism evazionist scoate în evidenţă faptul că o activitate infracţională atât de amplă şi de complexă, perpetuată în timp pe parcursul unei perioade de mai bine de un an de zile, nu ar fi putut fi organizată dacă grupul infracţional în cadrul căruia a fost desfăşurată nu ar fi beneficiat de protecţie din partea celor mai de seamă reprezentanţi ai organelor vamale şi fiscale ale statului, mai ales într-o perioadă de gravă criză economică, în care fenomenul evaziunii fiscale fusese calificat drept o ameninţare la adresa siguranţei naţionale prin hotărârea C.S.A.T. nr.69/28.06.2010, în conformitate cu prevederile art.3 lit.f din Legea siguranţei naţionale nr.51/1991.

Astfel, transporturile de motorină R.izate aproape zilnic pe ruta Constanţa – Sibiu/Mediaş, timp de peste un an de zile, în baza unor documente false, însumând cantitatea de aproximativ 90.000 tone de combustibil, inexistenţa celor 120.000 tone de ţiţei menţionate scriptic a fi achiziţionate de către S.C. E.R.G. SRL sau simularea activităţilor de fabricare a celor 120.000 tone de CLG şi CL Navo care nu au existat niciodată, reprezentau R.ităţi faptice uşor verificabile în cadrul oricărei acţiuni serioase de control, ori lipsa identificării vreuneia dintre aceste nereguli flagrante dovedeşte atitudinea coniventă a conducerii A.N.A.F. de tolerare şi, chiar de încurajare a activităţii evazioniste desfăşurate prin intermediul S.C. E.R.G. SRL.

Citește și: Un preot organizează un concurs de bătut…toaca / VIDEO

Succesul demersului infracţional era astfel condiţionat de susţinerea unor înalţi funcţionari ai statului aflaţi în poziţii importante în structura instituţiilor publice abilitate în combaterea fenomenului evaziunii fiscale, care le permitea să influenţeze modalitatea de desfăşurare a eventualelor controale ce ar fi putut viza atât pretinsul proces tehnologic de prelucrare a produselor petroliere, ce ar fi trebuit să se desfăşoare pe platforma petrochimică a S.C. E.R.G. SRL, cât şi activitatea ilicită de transport şi distribuţie a motorinei către staţiile de carburanţi din judeţul Sibiu, pe baza unor documente fictive.

Din probatoriul administrat în cauză, rezultă că în cazul în speţă protecţia de care s-a bucurat S.C. E.R.G. SRL în comercializarea ilegală a motorinei euro 5 achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor cu scopul declarat al folosirii acesteia în procesul de producţie din antrepozitul fiscal, a venit atât din partea inculpaţilor B.S. şi C.V., funcţionari cu un rol esenţial în combaterea evaziunii fiscale şi care se aflau în strânsă legătură cu liderii grupului infracţional, cât şi din partea unor conducători ai structurilor teritoriale aflate în subordinea acestora, care deşi nu au făcut obiectul vreunei anchete, există suficiente indicii că au manifestat la rândul lor o atitudine coniventă de tolerare şi de ocrotire a activităţii infracţionale desfăşurate prin intermediul S.C. E.R.G. SRL

Citește și: I-a ars casa, dar așa a aflat că avea o perlă de 100 de milioane de dolari / VIDEO

Deşi, pentru dovedirea activităţii inculpaţilor B.S. şi C.V. de influenţare a modului de efectuare a controalelor ce intrau în competenţa persoanelor aflate în subordinea lor, probatoriul administrat în cauză nu relevă existenţa unor probe directe în acest sens, totuşi, Curtea constată că, în aplicarea principiilor consacrate de jurisprudenţa instanţei europene de contencios al drepturilor omului în materia aprecierii probelor (Hotărârea din 13 iulie 2010 pronunţată de CEDO în cauza Carabulea împotriva României), conform cărora standardul probei „dincolo de orice dubiu” poate fi atins şi prin coexistenţa unor inferenţe suficient de puternice, clare şi concordante sau a unor prezumţii similare de fapt, irefutabile, acestea pot fi decelate cu valoare de certitudine prin coroborarea unor probe indirecte, suficient de temeinice şi legal administrate în cauză.

Astfel, pe baza probatoriului cauzei, Curtea reţine că inculpatul B.S. a fost numit preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la data de 06 ianuarie 2009, iar inculpatul C.V. a fost numit vicepreşedinte al A.N.A.F. cu rol de conducător al Autorităţii Naţionale a Vămilor la data de 02 martie 2011, după ce anterior deţinuse funcţia de director al Direcţiei de Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale în cadrul aceleiaşi instituţii. Prin prisma funcţiilor de conducere deţinute, cei doi inculpaţi coordonau nemijlocit modul în care organele vamale R.izau supravegherea operaţiunilor cu produse energetice, atât prin organizarea activităţii de control, cât şi prin gestionarea informaţiilor concrete referitoare la fapte de evaziune fiscală.

Citește și: Justin Bieber și-a făcut o nouă iubită: După modelul Sofia Richie a trecut la un alt fotomodel / FOTO

În legătură cu interesul manifestat de către inculpatul B.S. pentru aspectele grave semnalate în cuprinsul notei anterior menţionate este relevantă declaraţia autorul notei respective, martorul ...., din lecturarea căreia se deduce cu uşurinţă atitudinea de neîncredere pe care inculpatul B.S. a lăsat să se înţeleagă că o manifestă faţă de R.itatea împrejurărilor consemnate în cuprinsul notei ce i-a fost prezentată, ca şi cum acestea ar fi parvenit din zvon public, iar nu de la o structură a instituţiei al cărei conducător era. În acest sens, din declaraţia martorului ...., care la vremea respectivă conducea Direcţia Generală de Informaţii Fiscale din cadrul A.N.A.F., se reţine că, fiind încunoştiinţat de către un subordonat al său care îşi desfăşura activitatea în cadrul Serviciului de monitorizare a activităţii fiscale, al cărui principal obiectiv consta în surprinderea activităţilor cu potenţial fiscal ridicat, despre faptul că existau anumite tranzacţii scriptice între expeditorul S.C. I.J. SRL şi antrepozitarul S.C. E.R.G. SRL, iar faptic aceste tranzacţii se R.izau între expeditor şi staţiile de distribuţie a produselor petroliere S.C. B.O. SRL. şi S.C. A.O. SRL a întocmit o notă pe care la rândul său a prezentat-o preşedintelui A.N.A.F., inculpatul B.S., care primind respectiva notă, a studiat-o cu atenţie şi l-a întrebat dacă informaţiile pe care le conţinea sunt verificate, după care fără a pune nicio rezoluţie scrisă, a dispus verbal transmiterea notei către A.N.V.

Singurele verificări efectuate în urma notei anterior menţionate au constat într-un control efectuat la data de 21.11.2011 la sediul S.C. E.R.G. SRL, vizând identitatea dintre stocul scriptic de produse energetice şi cel faptic. Acest control nu a avut însă aptitudinea de a confirma informaţiile din nota întocmită de Direcţia Generală de Informaţii Fiscale privind livrările faptice de motorină către staţiile de carburanţi şi caracterul fictiv al operaţiunilor de rafinare, în condiţiile în care stocurile scriptice erau influenţate de documentele fictive întocmite de inculpaţi, iar verificările care ar fi trebuit să fie efectuate potrivit solicitărilor se refereau tocmai la R.itatea tranzacţiilor consemnate.

Relevante în acelaşi sens sunt în accepţiunea Curţii şi acele note de redare a unor convorbiri telefonice purtate între membrii grupului infracţional, care atestă existenţa a numeroase situaţii în care intrările de motorină de la S.C. I.J. SRL către S.C. E.R.G. SRL erau mult peste capacitatea de producţie şi stocare a acestei din urmă societăţi, astfel că singura explicaţie plauzibilă a acestor incidente nu poate fi decât aceea că motorina achiziţionată era livrată de îndată către beneficiarii S.C. B.O. S,R,L. şi S.C. A.O. S.R.L.

Spre exemplu, în convorbirea telefonică din data de .., inculpatul G.G îi reproşa inculpatului C.D. că „toate maşinile au aceiaşi dată” şi „dacă vine vreunul şi controlează aici, şi vede 20 de avize cu aceiaşi dată, ce facem ?”

De asemenea, într-o convorbire telefonică purtată în data de .. între inculpaţii G.G şi V.M., aceasta din urmă, însuşindu-şi dispoziţia de a nu mai fi înregistrate în contabilitate prea multe intrări de motorină într-o singură zi, astfel încât să se depăşească în mod vizibil capacitatea de producţie a antrepozitului, îl apostrofa pe G.G că „e multă cantitate” chiar şi pentru două zile, „sar în sus, depăşesc acolo treaba”, rugându-l totodată pe acesta să mai reducă pe cât posibil cantităţile de motorină achiziţionată, pentru că altfel „rămâne pe stoc”, ceea ce în cazul unui control ar crea dificultăţi din cauza lipsei faptice a acestui stoc, care în R.itate era vândut.

Transportul combustibilului comercializat în mod ocult de către S.C. E.R.G. SRL, era asigurat de societăţile S.C. R.T.C. SRL şi S.C. C.L. SRL, controlate de inculpaţii P.D.E. şi J.A.F..

Din motive de precauţie, cursele de transport al carburantului de la antrepozitul fiscal la distribuitori se R.izau în mod obişnuit pe timpul nopţii, autocisternele fiind însoţite adeseori de autoturisme utilizate de membri ai reţelei, care supravegheau traseul în vederea contracarării eventualelor controale ce ar fi putut fi efectuate de instituţiile fiscale sau de organe specializate ale statului.

Totodată, membrii grupării infracţionale, prin intermediul unor persoane apropiate, angajate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aveau acces la bazele de date cuprinzând evidenţa autovehiculelor înmatriculate şi, astfel, verificau autovehiculele necunoscute ce se deplasau în apropierea autotrenurilor sau care staţionau în apropierea antrepozitului, pentru a identifica dacă aparţin instituţiilor de control.

Concluzionând, Curtea constată că din coroborarea ansamblului probelor administrate în cauză, rezultă existenţa unei grupări criminale care îndeplineşte toate condiţiile legale şi jurisprudenţiale pentru a fi calificată drept grup infracţional organizat, în sensul că acesta nu a fost constituit în mod ocazional, date fiind rolurile şi poziţiile din ierarhia acestuia, care au avut timp să se structureze, fiecare inculpat acţionând concordant cu înţelegerea prestabilită şi în funcţie de poziţia asumată în cadrul grupării.

Grupul infracţional constituit de inculpaţii N.R., N.D.M., G.G, C.D., B.M., J.A.F., P.D.E., M.O.I. şi G.P.P. era organizat piramidal, iar pe orizontală era întins în mai multe judeţe ale ţării. Reţeaua infracţională gândită de grupare era extrem de elaborată şi sofisticată, în sensul că în activitatea grupului erau folosiţi şi ,,oameni de paie” care să apară doar în acte, iar încrengătura infracţională era completată cu nenumărate societăţi „fantomă”, folosite fie pentru disimularea desfăşurării unei activităţi licite de către S.C. E.R.G. SRL, fie pentru culegerea beneficiilor activităţii infracţionale.

O explicaţie a reuşitei unui astfel de angrenaj infracţional rezidă în aceea că inculpatul N.R., identificat ca fiind capul reţelei, a dezvoltat un sistem de relaţii cu persoane bine situate în aparatul administrativ al statului, de unde avea posibilitatea să primească informaţii atât în ce priveşte eventualele acţiuni de control derulate de instituţiile abilitate, cât şi cu privire la modalitatea de a frauda legea.

În ceea ce priveşte structura grupului infracţional organizat, acesta era condus de inculpatul N.R. care, prin relaţiile pe care şi le-a creat la nivelul instituţiilor de control ale statului a asigurat atât obţinerea autorizaţiilor, cât şi coordonarea întregii activităţi infracţionale, fiind cel care, în mod indubitabil era recunoscut drept liderul grupării.

Palierul al doilea era format din „operativii de la Constanţa”, coordonat de inculpaţii G.G şi C.D., care aveau atribuţii atât în domeniul achiziţiilor de motorină, cât şi al distribuirii acesteia, prin intermediul inculpaţilor P.D.E. şi J.A.F..

Pentru întregirea grupului infracţional, un rol important l-au avut şi „benzinarii”, inculpaţii M.O.I. şi G.P.P., fără contribuţia cărora ar fi fost imposibilă facilitarea vreunui beneficiu pentru membrii întregii grupări.

Grupul a fost sprijinit în diferite modalităţi de inculpaţii B.S., C.V. şi S.F.D., care reprezentau palierul de protecţie, precum şi de V. (fostă C.)M., B.N. şi I.L.F., care se aflau în subordinea celorlalţi membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit.

Scopul acestui grup infracţional organizat l-a constituit operaţionalizarea unui amplu mecanism evazionist prin ascunderea sursei impozabile şi taxabile, neevidenţierea în actele contabile ale S.C. E.R.G. SRL a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor R.izate din vânzarea de motorină euro 5, în acelaşi timp cu evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni R.e (achiziţionarea de ţiţei brut) şi evidenţierea altor operaţiuni fictive aferente rafinării produselor energetice inferioare C.L.G, C.L.U. şi C.L. Navo 1 şi 2, pentru a acoperi activitatea evazionistă, toate acestea în vederea sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Având în vedere modul în care a fost concepută construcţia evazionistă, faţă de indivizibilitatea acţiunilor concertate din cadrul grupului infracţional, subsumate unui scop comun, inculpaţii N.R., N.D.M. G.G, C.D., B.M., J.A.F., P.D.E., M.O.I. şi G.P.P. au acţionat pentru conceperea şi operaţionalizarea unui circuit evazionist, în modalitatea deja consacrată în practica juridică a ultimilor ani - folosirea unor oameni de paie care să aibă rolul de administratori pe hârtie, respectiv folosirea unor societăţi fantomă.

Practic, având în vedere activitatea R.ă şi concretă a SC E.G. SRL, acciza trebuia achitată în momentul achiziţionării motorinei, însă utilizarea autorizaţiei de antrepozit fiscal a făcut posibilă ascunderea sursei taxabile, scopul inculpaţilor fiind sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

De asemenea, interpunerea în lanţul infracţional a numeroase societăţi comerciale cu activitate R.ă sau după caz, tip „fantomă”, S.C. D.Z. SRL., S.C. P.N. SRL S.C. R.G. SRL., S.C. A.P. SRL S.C. M.S.M. SRL S.C. ME. SRL., S.C. G.I.S. SRL., S.C. C.D. SRL, S.C. A.L.E. SRL S.C. D.O.L. SRL S.C. E.S.S. S.R.L., S.C. C.D. SRL, S.C. B.O. SRL., S.C. A.O. SRL S.C. R.T.C. SRL şi S.C. C.L. SRLimplicate în activitatea de comercializare a motorinei, respectiv de „recuperare” a sumelor de bani rezultate în urma introducerii pe piaţă a combustibilului, a făcut posibilă ascunderea sursei impozabile reprezentată de veniturile obţinute din această activitate. De altfel, unele dintre aceste societăţi au fost create şi utilizate special pentru a face parte din lanţul evazionist, văzut ca o construcţie infracţională unică, subsumată unui unic obiectiv.

Pentru R.izarea activităţii evazioniste, membrii grupului infracţional au profitat de faptul că S.C. E.R.G. SRL, era deţinătoarea unei autorizaţii de antrepozit fiscal de producţie, care le permitea ca, în regim suspensiv de la plata accizelor, să primească, să transforme, să deţină şi să expedieze, după caz, produsele accizabile expres şi limitativ prevăzute în cuprinsul acesteia,

În baza autorizaţiei menţionate, societatea a achiziţionat, în regim suspensiv de la plata accizei, motorină euro 5, sub pretextul că aceasta reprezintă una dintre materiile prime necesare în procesul de fabricare a produselor finite combustibil lichid greu, combustibil lichid uşor şi combustibil lichid de tip Navo 1 şi 2.

Acest lucru a fost posibil prin simpla invocare a existenţei autorizaţiei de antrepozit fiscal în faţa furnizorilor de motorină euro 5, cu ocazia efectuării achiziţiilor.

În fapt, S.C. E.R.G. SRL, a desfăşurat o activitate specifică unei societăţii comerciale deţinătoarea a unui atestat pentru comercializare en-gros de produse petroliere, motorina achiziţionată fiind valorificată în mod direct către beneficiari, evident cu eludarea regimului accizabil instituit de legislaţia fiscală pentru acest produs energetic.

Totodată, pe baza probelor administrate în cauză, s-a stabilit că achiziţiile de ţiţei efectuate de S.C. E.R.G. SRL, procesul de fabricare a produselor finite combustibil lichid greu, combustibil lichid uşor şi combustibil lichid de tip Navo 1 şi 2, precum şi vânzarea acestora, au caracter fictiv.

Raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză a concluzionat că, prin neînregistrarea în contabilitatea S.C. E.R.G. SRL a vânzării motorinei euro 5 şi înregistrarea producţiei şi vânzării de combustibil lichid greu, combustibil lichid uşor şi combustibil lichid de tip Navo 1 şi 2 au fost denaturate veniturile societăţii, TVA colectată şi implicit TVA datorată bugetului de stat, precum şi impozitul pe profit.

Totodată, conform constatărilor expertizei contabile judiciare, în contabilitatea societăţii au fost evidenţiate şi cheltuielile fictive ocazionate de aprovizionarea cu ţiţei şi de transportul acestei materii prime, cea ce, de asemenea, a influenţat negativ cuantumul obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat. Practic cheltuielile menţionate mai sus şi înregistrate în contabilitatea S.C. E.R.G. SRL sunt inexistente din punct de vedere faptic şi juridic, însă ele au fost transpuse în R.itatea scriptică. Sumele de bani transferate de societate în conturile furnizorilor fictivi de ţiţei nu reprezintă decât o componentă a circuitului financiar de tip suveică prin care membrii grupului infracţional şi-au asigurat produsul infracţiunii.

În ceea ce priveşte noţiunea de „operaţiune fictivă”, Legea nr.241/2005 oferă o definiţie a acesteia prin dispoziţiile art.2, lit.f – „disimularea R.ităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există”.

După cum a constatat expertiza contabilă administrată în cauză, au fost întocmite documente contabile justificative pentru aceste operaţiuni fictive, care au fost preluate în registrele contabile, precum şi în situaţiile contabile recapitulative şi care s-au soldat cu depunerea unor declaraţii fiscale neR.e.

Modalităţile în care membrii grupului infracţional organizat au intrat în posesia beneficiilor ilicite rezultate din activitatea de evaziune fiscală au constat pe de o parte în retragerea de sume de bani în numerar din conturile societăţilor comerciale tip „fantomă”, cu motivaţia fictivă de achiziţii ceR.e de la persoane fizice şi pe baza unor documente justificative false, iar pe de altă parte, în transferarea repetată prin intermediul S.C. I.J. SRL, a unor importante sume de bani în valută către un cont din Dubai aparţinând C. I.L., companie off-shore controlată de inculpaţii N.R. şi N.D.M., cu justificarea fictivă a plăţii unor servicii de consultanţă, în fapt, inexistente.”, scriu judecătorii.