Premium
Cum nu era suficient să ne facem probleme că vine iarna, din cauza facturilor uriașe la energie, anotimpul rece ne dă fiori și din perspectiva decimării personalului din magistratură. Mai în glumă, mai în serios, puterea politică se asigură că nici în justiție nu mai putem merge să îi contestam măsurile, pentru că nu va mai avea cine să ne judece.
Instanțele și parchetele se golesc sub amenințarea PNRR
Declarațiile politice din ultima perioadă, în care diverși lideri ai coaliției s-au referit la tăierea pensiilor de serviciu ale magistraților sau la creșterea vârstei de pensionare, au generat un adevărat exod din magistratură. Sub pretexul unor angajamente din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se analizează posibilitatea creșterii vârstei de pensionare în cazul magistraților și diminuarea pensiilor de serviciu. Pe lângă declarațiile politice în acest sens și informațiile „scăpate” pe surse, în presă a apărut un așa-zis proiect de ordonanță de urgență care prevedea aceste modificări la pensiile magistraților.
Un asemenea cadru legal mult mai puțin favorabil magistraților s-ar aplica doar pentru viitor, astfel că o parte dintre magistrații care îndeplinesc în prezent condițiile legale pentru pensionare (cel puțin 25 de ani vechime) s-au grăbit să depună cereri în acest sens. Potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro, peste 500 de judecători au vocație de pensionare, la care se adaugă alte sute de procurori.
Situația ar fi dezastruoasă la Înalta Curte de Casație și Justiție dacă toți judecătorii care au dreptul la pensionare în acest moment ar alege să plece. Din peste 100 de judecători, la instanța supremă ar rămâne doar 25, potrivit unor estimări. Situația este gravă și la celelalte instanțe. Unele judecătorii ar rămâne pur și simplu fără personal, iar unele tribunale ar fi practic blocate.
Potrivit datelor noastre, situația pe curți de apel se prezintă astfel (incluzând tribunalele și judecătoriile de pe raza curților de apel): CA Alba Iulia - 30 de judecători cu vocație la pensionare, CA Bacău - 20 de judecători, CA Brașov - 19 judecători, CA București - 107 judecători, CA Cluj - 36 de judecători, CA Constanța - 14 judecători, CA Craiova - 99 de judecători, CA Galați - 31 de judecători, CA Iași - 23 de judecători, CA Oradea - 17 judecători, CA Pitești - 23 de judecători, CA Ploiești - 19 judecători, CA Suceava - 6 judecători, CA Timișoara - 39 de judecători, CA Târgu Mureș - 13 judecători, Curtea Militară de Apel - 4 judecători.
„Procesul dumneavoastră este foarte important pentru noi. Vă rugăm așteptați!”
„Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor”, spune o veche vorbă din popor. Dincolo de antipatia față de „îmbuibații” de magistrați care se bucură de „pensii speciale” și „stau cu fundul pe dosare”, exodul din magistratură va avea consecințe nefaste tot asupra justițiabililor și a societății în ansamblu. Niciun cetățean nu își dorește să piardă ani de zile prin instanțe în căutarea dreptății și să ajungă să-și dorească să-și fi susținut singur cauza prin alte mijloace.
Lipsa de personal din instanțe, o realitate dificil de gestionat și înainte de acest val de pensionări, generează o încărcătură uriașă de dosare pentru fiecare magistrat. Stocul de dosare la instanțe s-a menținut la un nivel ridicat în ultimii ani, chiar și acolo unde dosarele noi au fost în scădere, după cum reiese din ultimul raport privind starea justiției.
Numărul mare de dosare repartizare unui judecător înseamnă automat amânări și termene mai îndepărtate. Potrivit estimărilor din interior, sistemul judiciar nu va putea funcționa cel puțin trei ani. Dacă ținem cont și de problemele de recrutare, lipsa bazei de selecție și majorarea duratei cursurilor de la INM, criza s-ar putea întinde pe mai mulți ani. Avocații și ceilalți juriști cu vechime nu vor mai avea același interes să candideze pentru un post în magistratură, din cauza riscului că vechimea lor în alte profesii nu va mai putea fi utilă pentru pensie.
Dacă la alte instanțe am vorbi despre amânări și o scădere a calității actului de justiție din cauza suprasolicitării judecătorilor, la ÎCCJ am avea un adevărat blocaj. Doar 25 dintre judecătorii în funcție nu îndeplinesc condițiile legale pentru pensionare. Deja există secții, cum este cea de contencios administrativ și fiscal, unde se dau termene de până la doi ani. După un eventual val masiv de pensionări, soluționarea definitivă a unor cauze și după trei ani ar fi un lucru obișnuit.
La Secția penală a ÎCCJ, dar și la alte instanțe, numărul mare de dosare repartizate fiecărui judecător va genera o altă problemă. În urma unei decizii a CCR, pronunțarea hotărârilor în penal trebuie să se facă în același timp cu publicarea motivărilor. Amânările de pronunțări în vederea redactării motivărilor ar deveni o practică generalizată, ridicând alte probleme legate de prescripția specială și eficacitatea tragerii la răspundere penală a infractorilor. Asta dacă se va ajunge în faza de judecată, având în vedere că valul de pensionări afectează și parchetele.
Procesele nu ies la pensie, ci merg la CEDO
Ca o garanție a respectării drepturilor omului, Convenția europeană a drepturilor omului prevede în art. 6, pct.1 dreptul oricărei persoane la un proces echitabil: „Orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent și imparțial, stabilit prin lege[…]”.
Potrivit dotrinei, termenul optim de soluționare a unei cauze implică durata care asigură cea mai bună eficiență în realizarea justiției, iar previzibilitatea acestuia conferă părților posibilitatea de a estima evoluția etapelor procesuale în timp. Termenul în care justiția este înfăptuită este esențial pentru garantarea eficacității sale, încălcarea sa fiind de natură să atragă răspunderea statului, însă numai în cazul întârzierilor imputabile autorităților judiciare.
Cel mai probabil, din cauza duratei proceselor, statul român o piardă pe bandă la CEDO, mai ales că Guvernul este cel care generează situația. Cu alte cuvinte, s-ar putea ca bucuria că luam bani din PNNR tăind pensiile magistraților și forțând în fapt plecarea lor din profesie să genereze cheltuieli mai mari. Ce luăm pe mere dăm pe pere sau ce luăm din PNRR dăm la CEDO.
