Jurist, despre situația din penitenciare: 'Pachetele primite de deținuți de acasă, interzise de starea de urgență, sunt o necesitate'

Preşedintele Asociaţiei de luptă şi protecţie împotriva abuzurilor statului, Daniela Tarău, spune că pachetele primite de deținuți de acasă, interzise acum prin decretul de instituire a stării de urgență, sunt o necesitate. Interzicerea acestora te lipsește de săpun sau tampoane, susține Tarău, potrivit Mediafax.

Preşedintele Asociaţiei de luptă şi protecţie împotriva abuzurilor statului, Daniela Tarău, susține că, prin decretul de declarare a stării de urgență mai multe drepturi ale deținuților sunt restrânse. Potrivit acesteia, se supendă dreptul de a primi vizite, dreptul vizitei intime, dreptul de a primi bunuri şi recompense constând în permisiunea de ieşire din penitenciar.

„Administraţia Naţională a Penitenciarelor a fost o instituţie destul de blamată şi în continuare probabil va fi. De data asta însă nu e în grădina lor alegerea, nu le-a aparţinut, ci a venit prin decretul preşedintelui. Am stat şi m-am gândit destul de bine ca un om care a trecut pe acolo cândva. Faptul că suspenzi vizitele, repet, pe perioada stării de urgenţă, este ok pentru că nu mai ai contact cu mediul exterior, mediu ce ar putea să-ţi aducă virusul în unitatea de deţinere respectivă. Dar au suspendat dreptul la pachete, că asta de fapt este una din marile probleme”, a spus Daniela Tarău, care în anul 2009 a câstigat la CEDO după ce a fost închisă 1 an şi 10 luni pe nedrept. În 2015, în urma revizuirii procesului a fost găsită nevinovată, iar în 2016 a fost despagubită de statul român.

Ea a mai spus că pachetele de acasă sunt o „necesitate absolută”, în condițiile în care suma alocată hranei unui deținut este de 3,78 lei/zi.

Impozitarea cu 90% a salariilor de lux din sistemul bugetar: lista măsurilor USR pentru Klaus Iohannis și Ludovic Orban

„Dintotdeauna pachetul primit de acasă este nu numai un plus, ci este o necesitate absolută. Acum vă imaginaţi că ce asigura ei acolo nu e… Nici nu ştiu daca pot mai mult. Mă uit în fiecare an pe bugetele lor. Este foarte greu să poţi să asiguri hrana…În momentul ăsta sunt custodiaţi în unităţile de deţinere româneşti 20.645 de deţinuţi. Bugetele nu sunt grozave. M-am uitat pe bilanţul de la 2019, suma alocată exclusiv hranei unui deţinut era de 3,78 de lei pe zi. Adunat, poţi să le dai să mănânce dar, nu aşa cum ar trebui. Nu putem vorbi de faptul că oamenii ăştia fac foamea pentru că mănânci pâine goală şi nu faci foamea, cumva. Interzicerea pachetelor însa te lipseşte de lucruri care iţi sunt absolut necesare de la săpunul cu care te speli până la aparatul de ras sau tampoane, de la bărbaţi până la femei. Nu este în regulă”, a declarat specialistul în drept.

Daniela Tarău a mai spus că în penitenciare există o solidaritate între deținuți, astfel încât cei care nu își permit să cumpere bunuri din magazinele din incinte, care practică adaosuri de 300-500%, sunt ajutați.

„Cei care nu îşi permit, mai sunt ajutaţi de ceilalţi, există un soi de deontologie, de solidaritate şi pe acolo dacă vreţi, se ajută între ei, unii mai ies la muncă. Bine în momentul acesta este picată orice formă de a lucra undeva sau de a primi vreo remuneraţie cu care să îşi poată face cumpărăturile. De asta spun că pachetul unui deţinut este foarte important. Am stat de vorbă ieri cu un director de penitenciar pe care l-am întrebat dacă au probleme, acum probleme sunt peste tot, dar îmi spunea, şi sper să fie aşa, că zilele astea o să existe un ordin de ministru prin care o să sporească nivelul caloriilor pe care orice deţinut îl va primi în această perioadă”, a mai declarat Daniel Tarău..

„Mi s-au dat asigurări că au fost identificaţi bani şi au fost achiziţionate materiale şi echipamente sanitare, dezinfectanţi, hârtie igienică, materiale necesare în epidemia asta în fiecare penitenciar, că s-au distribuit pe camere, mi s-au spus lucruri care au sunat bine. Sper să nu fi fost doar spuse, pentru că în prezent nu se poate verifică o informaţie de genul asta”, a adăugat preşedintele Asociaţiei de luptă şi protecţie împotriva abuzurilor statului.

Aceasta a mai precizat că cel mai mare pericol este ca personalul penticenciarului să nu infecteze deținuții.

„L-am întrebat pe domnul director ieri care este cea mai mare îngrijorare pe care o are domnia sa cu privire la penitenciarul pe care îl conduce. Îngrijorarea zilei de ieri era ca nu cumva personalul să infecteze deţinuţii, pentru că pe partea cealaltă izolarea este totală, nu mai există contact între deţinuţi şi sunt izolaţi cu toţii în camerele de deţinere. Asta înseamnă că nu se mai mişcă liber, chiar cei care au regim liber, semideschis, care aveau acest drept. Teama majoră ar fi că personalul venit din exterior ar putea să îi infecteze pe deţinuţi.(…) Cred că un singur deţinut într-un penitenciar infectat ar putea deveni bombă epidemiologică”, a mai spus Daniela Tarău, care a adăugat că în penitenciare există cel mult doi medici.

Ea crede că în această perioadă ar fi necesară consilierea psihologică a deținuților.

„Există la nivelul fiecărui spital un psiholog, un asistent social, e o echipă mică formată din unu-doi oameni pe care îi aloci la 1000 şi ceva de persoane, e greu să facă faţă. În situaţii de genul acesta cred că ar fi mai bună o consiliere colectivă, să faci consiliere de grup are un efect destul de puternic. Faptul că scoţi zece-cincisprezece deţinuţi într-o încăpere şi comunică între ei şi le dai o tema şi îi ţii ocupaţi are un efect mai mare decât consilierea individuală. Lucrul acesta nu mai este posibil şi trebuie înlocuit cu ceva, nu ştiu cu ce. Nu am văzut încă în comunicatele ANP-ului, pentru că observ că în fiecare zi comunică planul de măsuri pe care l-au adoptat şi de care se ţin, sper să nu fie doar un comunicat”, a mai spus Daniela Tarău.

Ea susține că în aresturile preventive, situația este și mai gravă, pentru că încăperile sunt mici.

Întrebată ce se întâmplă cu deținuții care și-au ispășit pedeapsa sau cu cei care sunt condamnați acum, Daniela Tarău a spus că cei dintâi sunt eliberați în ziua respectivă, iar cei condamnați intră în carantină pentru 21 de zile.

„În momentul acesta îmi este greu să cred că un judecător va redacta o hotărâre de condamnare, cu siguranţă va amâna pronunţarea probabil şi o va redacta după, adică omul va fi încarcerat în condiţia în care nu se poate amâna şi trebuie. Cei care întră astăzi în penitenciar, intră în zona de carantină 21 de zile. Vor întra direct în zona de izolare. Nu e cazul să mai discutăm de aglomerare, dacă îţi trebuie trei camere de deţinere pentru că îţi intră trei deţinuţi, atunci îi înghesuie pe ceilalţi în restul camerelor ca să îi poată ţine pe ei izolaţi. Au identificat această soluţie, am discutat-o şi am înţeles că nu îşi permit mai mult pentru că ei sunt un mediu închis, nu vorbim numai de deţinuţi ci vorbim şi de personal, toată lumea devine egală în faţă virusului. La prima întrebare în cazul unui deţinut care şi-a ispăşit pedeapsa nu derogăm, se eliberează în ziua aceea, nu rămâne nimeni în plus. Nu execută nimeni în plus faţă de ce prevede legea”, a mai spus adăugat preşedintele Asociaţiei de luptă şi protecţie împotriva abuzurilor statului.