Premium
Prin forţarea demisiei şefului DIICOT, Klaus Iohannis reuşeşte să "decapiteze" şi ultimul mare parchet care nu era condus de interimari. Nu mai puţin de nouă funcţii de conducere (şefi şi adjuncţi) sunt ocupate în acest moment prin delegare. Indiferent cât de pregătiţi ar fi interimarii din fruntea parchetelor, mandatele de şase luni, prin delegare dispusă de Secţia pentru procurori a CSM, păstrează o stare de provizorat, făcând imposibilă implementarea unor strategii coerente, pe termen mediu şi lung. Rezultatul: funcţiile sunt golite de autoritate, controlul ierarhic lipseşte, iar performanţele Ministerului Public sunt afectate.
Parchetul General (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) este condus în acest moment de un procuror general interimar, Bogdan Licu, şi un procuror general adjunct de asemenea delegat de CSM, Răzvan Horaţiu Radu. Şeful PÎCCJ şi cei doi ajuncţi ai săi ar trebui să fie numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al Secţiei pentru procurori a CSM. Funcţia de procuror general este vacantă de la sfârşitul lunii aprilie, când i-a expirat mandatul lui Augustin Lazăr. Tudorel Toader a demarat procedura de selecţie a unui noi procuror general, însă aceasta a fost anulată de Ana Birchall după preluarea funcţiei de ministru al Justiţiei. Ulterior, subiectul a dispărut pur şi simplu de pe agenda publică.
Direcţia Naţională Anticorupţie împlineşte un an şi trei luni de când are o conducere interimară. După revocarea Laurei Codruţa Kovesi, amânată la maximum de Klaus Iohannis, DNA a avut doi procurori-şefi interimari: Anca Jurma şi Nistor Călin. Anul acesta au expirat şi mandatele de adjuncţi (numiţi prin decret) deţinute de Nistor Călin şi Marius Iacob, astfel că Secţia pentru procurori a delegat-o în funcţia de procuror-şef adjunct al DNA pe Mădălina Scarlat. Tudorel Toader a organizat şi la DNA un concurs pentru găsirea unui procuror-şef, însă niciunul dintre candidaţii înscrişi nu a fost selectat. După schimbarea conducerii Ministerului Justiţiei, subiectul a fost "uitat", iar Secţia pentru procurori a CSM îi înnoieşte din şase în şase luni delegarea lui Nistor Călin.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost "găsită" de Klaus Iohannis fără şef (Alina Bica tocmai fusese suspendată). La final de mandat, preşedintele a ţinut să aducă instituţia în situaţia în care a găsit-o, forţând demisia procurorului-şef Felix Bănilă. La conducere ar putea rămâne Giorgiana Hosu, procuror-şef adjunct, numită în funcţie prin decret. Cealaltă funcţie de adjunct al DIICOT este ocupată prin delegare de Oana Hăineală, însă ultimul gest al lui Felix Bănilă a fost să solicite Secţiei pentru procurori a CSM revocarea acesteia. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla.
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie completează careul celor mai importante parchete fără o conducere "plină". Deşi aici numirea conducerii nu se face pe modelul de la PÎCCJ, DNA şi DIICOT (MJ-CSM-Preşedinte) şi nici delegări nu se pot face, boicotul din plenul CSM a făcut ca SIIJ să fie condusă de luni de zile de adjunctul Nicolae Marin, în vreme ce Adina Florea aşteaptă să fie validată, deşi a câştigat concursul pentru funcţia de procuror-şef al SIIJ.
Situaţia de provizorat general este una fără precedent la vârful Ministerului Public. Tehnic, prin acţiunile sale din ultima perioadă, Klaus Iohannis a găsit o cale să plaseze controlul total al marilor parchete către Secţia pentru procurori a CSM, care deţine atribuţia de delegare în funcţiile de conducere. Iar cine controlează Secţia pentru procurori controlează parchetele. Excepţie face, deocamdată, SIIJ, motiv pentru care această structură s-a şi transformat în ţinta predilectă a celor care doresc să obţină un control total.
