DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Kelemen Hunor iese la rampă: 'Nu trebuie amânate alegerile şi începerea şcolilor'. Este deschisă UDMR la alianţe politice locale post alegeri?

Inquam Photos / Octav Ganea
Kelemen Hunor

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că nu trebuie amânate alegerile, fie ele locale sau legislative, şi nici începerea noului an şcolar, în actualul context epidemiologic, afirmând că riscuri vor exista permanent, însă acestea ar putea fi reduse dacă Guvernul "face ce are de făcut".

El vorbeşte, într-un interviu acordat AGERPRES, şi despre modul atipic în care se desfăşoară campania electorală în acest an, dar şi despre proiectele candidaţilor UDMR, care nu sunt unele doar cu impact asupra comunităţii maghiare, ci sunt gândite la nivel naţional.

Kelemen Hunor face referire şi la declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis de la sfârşitul lunii aprilie, în care şeful statului a folosit expresia "Ja napot kivanok, PSD", liderul UDMR spunând că acesta încă nu şi-a cerut scuze pentru afirmaţiile sale.


AGERPRES: Cum apreciaţi campania electorală, desfăşurată în condiţii de pandemie? Ce a simplificat şi ce a îngreunat actualul context?

Kelemen Hunor: Este un an atipic din punct de vedere electoral, dar asta este mai puţin important. Este o perioadă dificilă şi de aceea, cu toţii suntem nevoiţi în continuare să ne acomodăm, să găsim acele soluţii şi să respectăm acele reguli prin care putem să ne protejăm pe noi şi pe ceilalţi, pentru că sănătatea trebuie să fie pe primul loc în continuare. Campania, din acest punct de vedere, aşa cum se vede, s-a mutat extrem de mult în spaţiul online, s-a mutat extrem de mult în mass-media. Întâlnirile cu cetăţenii au rămas, dar într-un cadru mai restrâns. Din experienţa noastră de până acum, dacă respecţi regulile, dacă mergi şi discuţi cu oamenii, te primesc, stau de vorbă cu tine.

Sigur, nu mai este posibil să organizezi întâlniri cu sute, cu mii de participanţi, este absolut necesar să mergi să te întâlneşti cu oamenii într-un alt cadru, ceea ce până la urmă este bine, fiindcă întâlnirea directă cu mai puţine persoane lasă loc pentru un dialog mai structurat, mai adânc. Şi asta am văzut în oraşele mai mari, dar şi în comune, unde în diferite zone, diferite străzi, se poate discuta. Mobilizarea va fi iarăşi un lucru mai greu, cu toţii învăţăm campania electorală în aceste condiţii. Nimeni nu ştie, nimeni nu are o reţetă. Am văzut ce s-a întâmplat în Franţa, la începutul pandemiei, ce s-a întâmplat apoi în Polonia, în Serbia, în alte state unde au fost alegeri, şi de aceea trebuie să ţinem cont şi de experienţa lor dar, în acelaşi timp, trebuie să ne acomodăm, trebuie să învăţăm. Nu este mai uşor decât în condiţii normale, dar nici nu pot să spun că nu poţi să faci campanie electorală. Respectând regulile şi ţinând cont de această situaţie, se poate. Nu acolo e o problemă, până la urmă. Sigur, dacă vrei să forţezi nota, nu merge, fiindcă şi oamenii sunt atenţi. Oamenii, în marea majoritate, sunt extrem de responsabili şi de aceea se pot găsi soluţii.

Mohammad Murad s-a dezlănțuit la adresa lui Klaus Iohannis: 'România are nevoie ca de aer de un lider'


În ziua votului - iarăşi este o situaţie mai deosebită. Noi am propus, am recomandat, am sugerat Guvernului, încă din iunie - iulie, să înmulţească secţiile de vot, fiindcă acest lucru înseamnă, mai ales în zona urbană, dar şi în câteva sate, că nu va fi aglomeraţie în secţia de votare în acea zi. Sigur, înseamnă un efort mai mare din punct de vedere financiar, din punctul de vedere al resurselor umane, dar s-ar fi putut. Oricum, dacă sunt respectate toate regulile atunci când se merge la vot, atunci nu există un risc cu nimic mai mare decât să mergi la cumpărături. Deci, din acest punct de vedere, acele câteva minute cât stai în secţia de votare nu reprezintă un risc mai mare dacă sunt respectate toate regulile, toate condiţiile.

AGERPRES: În aceste condiţii, consideraţi ca fiind oportună începerea la termen a noului an şcolar sau credeţi că ar fi trebuit amânată, dată fiind statistica îngrijorătoare privitoare la evoluţia infectărilor cu noul coronavirus?

Kelemen Hunor: Din punctul meu de vedere, ar fi fost mai bine dacă cineva s-ar fi gândit strategic încă din februarie-martie să fie anul şcolar 2019 - 2020 scurtat, fiindcă oricum nu s-a putut merge. Şi să începem anul şcolar la 1 septembrie, mai repede cu două săptămâni, pentru că nu ştim ce ne aşteaptă, pe de o parte. Pe de altă parte, Guvernul a avut la dispoziţie cel puţin şase luni să pregătească în aceste condiţii noul an şcolar. Nu ştiu dacă au făcut sau nu, dar am văzut un "dor" extraordinar de mare de autonomie locală, începând din august până în septembrie: să dăm toate deciziile la autorităţile locale, fără să dăm bani, fără să dăm ajutor, fără să venim în sprjinul lor, să dăm toate deciziile la conducerea şcolilor. Un "dor" atât de mare după autonomie locală n-am văzut în 30 de ani. Mai mult, este o fugă de responsabilitate din partea guvernanţilor, şi acest lucru se vede, se aude, oriunde te duci în ţară - oamenii aşa simt ceea ce s-a întâmplat. Dar sunt convins că marea majoritatea a instituţiilor de învăţământ vor fi în stare să deschidă anul şcolar în condiţii normale, dar normale în această perioadă.

Fiica mea merge în clasa pregătitoare şi văd ce efort face şcoala, ce efort face învăţătoarea, ce efort fac părinţii ca să fie totul în regulă. Şi văd o preocupare, o implicare şi o responsabilitate uriaşă din partea profesorilor, din partea părinţilor şi mai puţin din partea Guvernului. La noi se vede din august că avem un platou care s-a fixat la 1.200 - 1.300 de cazuri noi pe zi. Vom vedea după începerea anului şcolar dacă va exista, după două-trei săptămâni, o creştere a cazurilor. Şi atunci ne vom da seama dacă începerea anului şcolar în aceste condiţii înseamnă un risc. Dar, în ceea ce mă priveşte, eu sunt pentru a deschide anul şcolar, pentru a face un efort financiar, chiar bugetar, dacă va fi cazul, fiindcă copilul trebuie să meargă la şcoală. Educaţia online, mai ales la copiii mici, dar şi la cei din liceu, nu poate rezolva problema învăţământului, nu numai din cauză că nu suntem pregătiţi, că nu avem infrastructură, că nu avem pregătit aproape nimic pentru a face educaţie online, dar pentru socializare. Trebuie să meargă copilul în comunitate, trebuie să fie prezent acolo, trebuie să se întâlnească cu pedagogul, cu profesorii, cu colegii. Şi sunt convins că se pot găsi soluţii. Aşa, sigur, ar fi trebuit să avem mai mulţi profesori, în aceste condiţii, ar trebui un efort bugetar mai mare, dar aici Guvernul ştie sau nu ştie ce are de făcut, ce ar fi avut de făcut.

Ca o excepţie trebuie să fie învăţământ online, şi pentru o perioadă scurtă, pentru că altfel vom avea o problemă pe termen mediu şi lung cu calitatea din acest domeniu. Şi nimeni nu doreşte acest lucru. De aceea, eu cred că ar fi fost nevoie de un efort mult mai mare în primul rând din partea Executivului şi atunci poate că am fi avut mai multă siguranţă. În acest moment, există o nesiguranţă foarte mare la nivelul părinţilor, la nivelul comunităţilor fiindcă nu se ştie încă cum va începe şcoala.

AGERPRES: În spaţiul public, există diverse opinii pro şi contra privind data alegerilor locale şi a celor parlamentare în contextul pandemiei. Multe voci din zona politică şi nu numai au cerut amânarea acestora. Care este poziţia UDMR pe acest subiect?

Kelemen Hunor: Nu trebuie amânate nici alegerile şi nici începerea anului şcolar. Eu înţeleg raţionamentul colegilor mei care spun că trebuie amânate, dar sunt raţionamente pur politice, nu sunt de altă natură. Eu cred că, pentru a asigura la nivelul autorităţilor locale actul decizional corect pentru următoarea perioadă, pe 27 septembrie trebuie să avem alegeri locale. Şi alegeri parlamentare - aşa cum s-a stabilit, pe 6 decembrie şi sunt convins că pot fi organizate. Permanent va exista un risc, dar riscurile pot fi foarte mult reduse dacă Guvernul face ce are de făcut. Noi nu am susţinut şi nu susţinem amânarea nici a anului şcolar, nici a alegerilor.

AGERPRES: Ce procent speră să obţină UMDR, la nivel naţional, la alegerile locale?

Kelemen Hunor: Nu are nicio relevanţă din acest punct de vedere. Alegerile locale sunt diferite, pentru că politic poţi să faci un calcul luând în considerare consiliile judeţene, unde votul este mai mult politic decât la consiliile locale, mai ales în comunităţile mici, unde fiecare îi cunoaşte pe candidaţi chiar personal, şi istoricul lor. Dacă nu ai listă în toate judeţele, nu este relevant procentul. Şi noi, în afară de Transilvania, avem liste în foarte puţine judeţe: avem în Mehedinţi, avem în Bacău, avem în Bucureşti, dar nu avem în toate judeţe ţării. De aceea nu are nicio importanţă, fiindcă acolo nu avem listă şi dacă sunt oameni care ne-ar vota n-au posibilitatea. La parlamentare vom avea liste în toate judeţele şi acolo, sigur, e o altă miză, e un alt calcul. De aceea, procentul nu contează în acest moment.

VIDEO Gabriela Firea demască minciuna Guvernului: Pe Centura Capitalei 'activitatea e de o tristețe înfricoșătoare'


Din punctul nostru de vedere, contează numărul de primari. Acum avem 200 de primari în toată ţara. În total, ţinând cont de istoria alegerilor locale din ultimii 30 de ani, de faptul cum votează oamenii la alegerile locale, putem spune că sunt în jur de 220 şi ceva de primării unde putem câştiga noi alegerile pe acest sistem, pe sistemul actual - alegeri într-un singur tur de scrutin. Dacă noi vom avea 200 de primari, plus - minus, dar să fie plus, spunem că rezultatul nostru este un rezultat bun la alegerile locale din 2020. Cam asta este ţinta. Dacă vom reuşi să câştigăm patru judeţe la nivel de preşedinte de consiliu judeţean, atunci iar spunem că va fi un rezultat bun, chiar foarte bun. Vom vedea. În acest moment suntem în campanie, indiferent ce spunem, electoratul alege pe 27 septembrie, pe 28 dimineaţa vom şti rezultatul. Dar cam acestea sunt cifrele reale fără să exagerăm şi fără să fim foarte foarte încrezători.

AGERPRES: Este deschisă UDMR la alianţe politice locale post alegeri pentru formarea de majorităţi în Consiliile Judeţene? Există vreo formaţiunea cu care nu v-aţi alia niciodată?

Kelemen Hunor: Vor exista alianţe, absolut. Şi noi vom avea nevoie de aliaţi în câteva judeţe şi localităţi şi alţii, deoarece câştigă primarul, dar nu va avea majoritate fără alianţe. Câştigă preşedintele de CJ dar, ca să aibă majoritate, trebuie să facă o alianţă. În mare, se ştie în judeţele unde noi vom fi prezenţi în diferite structuri ale administraţiei locale cam cu cine se poate face alianţă. Dar trebuie să aşteptăm rezultatul votului, fiindcă, dacă a câştigat cineva primăria, nu prea este indicat să faci o majoritate împotriva lui, pentru că nu este în interesul comunităţii locale să ai un primar şi să existe o majoritate care poate impune un viceprimar sau doi viceprimari dacă vorbim de reşedinţă de judeţ. Dar cu ce folos? Asta înseamnă că blochezi şi introduci scandal pentru patru ani de zile şi nu este în folosul comunităţii locale. Aici trebuie să găsim acele echilibre prin care o localitate poate fi condusă şi poate fi dezvoltată şi interesul local trebuie să primeze şi nu altceva. Aşa cum se vede în foarte multe judeţe, în foarte multe localităţi, alianţele vechi vor funcţiona, exista o tradiţie, dar pentru acest lucru trebuie să câştigăm noi sau trebuie să câştige cel cu care suntem în alianţă. Şi probabil că vor fi judeţe unde lucrurile vor fi diferite, fiindcă că nu vor câştiga cei care până acum au condus judeţul sau un municipiu sau o localitate.

Aici lăsam liber colegilor noştri, aproape sută la sută şi, în funcţie de rezultatele alegerilor, fiecare va avea capacitatea şi posibilitatea de a negocia o majoritate, o alianţă. Sigur, vor exista şi excepţii, nu mă pot pronunţa până în 28 septembrie. Sunt formaţiuni politice cu care nu poţi să faci alianţă, dar nu ştim dacă vor câştiga, nu ştim dacă vor intra în structura instituţiilor sau a autorităţilor locale. Până la alegeri, nu putem face speculaţii, până nu avem o bază reală pe care se poate aşeza o discuţie.

AGERPRES: Care este situaţia la Târgu Mureş? De ce UDMR susţine un candidat independent şi nu are unul propriu?

Kelemen Hunor: Lucrul cel mai important este că este susţinut de târgumureşeni. Acolo este o bătălie foarte interesantă şi chiar o bătălie reală, o campanie foarte intensă. Fostul primar timp de 20 de ani a ţinut Târgu Mureş pe loc - şi dacă ne uităm cum arată Bistriţa, Sibiu, Alba Iulia, nu mai vreau să vorbesc de Cluj sau de Timişoara sau de Oradea. Se vede că Târgu Mureş a pierdut sub Dorin Florea 20 de ani şi stagnează şi a devenit un oraş gri, un oraş unde nu a existat nicio politică coerentă. El nu mai candidează, într-adevăr a pierdut susţinerea târgumureşenilor, a simţit acest lucru şi a renunţat la candidatură. Sper că va câştiga Soos (n.r. - Soos Zoltan) şi va reuşi cu o echipă bună să pună Târgu Mureş pe un alt drum de care au nevoie mureşenii. Sper că aşa se va întâmpla.

AGERPRES: Care sunt oraşele cu miză pentru UDMR la alegerile din 27 septembrie?

Kelemen Hunor: Toate oraşele au o miză importantă, fiindcă în toate oraşele importante există competiţie. Începând de la oraşele pe care noi putem să le câştigăm - Sfântul Gheorghe, Târgu Secuiesc, până în Satu Mare, există o competiţie reală. Sunt mai mulţi candidaţi. Deci există o miză pentru fiecare oraş. Acolo unde primarii au avut rezultate, inclusiv în perioada pandemiei - au fost alături de cetăţeni, au ajutat, au organizat în acele condiţii pentru a îmbunătăţi speranţele oamenilor - sunt convins că vor câştiga. Sunt convins că vom câştiga la Satu Mare, la Carei. Şi, venind dinspre Nord-Vest, sunt convins că vom câştiga Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Târgu Secuiesc, sper că vom câştiga Târgu Mureş şi multe alte oraşe. Le-am enumerat pe cele mai importante, dar mize există peste tot, fiindcă pentru că există competiţie, există candidaţi peste tot.

AGERPRES: Cum aţi aprecia votul în localităţile/oraşele cu populaţie preponderent maghiară? Este un vot etnic sau pe proiecte?

Kelemen Hunor: Nu există un răspuns simplu şi unitar la această întrebare, fiindcă de exemplu în secuime, unde sigur că va câştiga un candidat maghiar, nu poţi să spui că nu este etnic, dar e pe proiect, pe om, pe politic. UDMR are candidaţi peste tot, au şi ceilalţi. Mai există şi câţiva candidaţi independenţi şi câteva partide care pe ici pe colo au pus candidaţi maghiari. Este o competiţie unde sunt convins că cel care are proiecte mai bune va câştiga. Votul etnic la alegerile locale nu este atât de pregnant peste tot, cum e la parlamentare, dar nici nu putem spune că nu există.

Dacă vă uitaţi la câteva declaraţii din partea partidelor româneşti, nu toate, unele, şi ale unor politicieni, şi ale unor candidaţi, care spun că trebuie 'să scoatem UDMR din structura autorităţilor locale, să nu câştige UDMR', îndeamnă la vot etnic, nu la un vot nici politic, nici pe proiecte. Deci vor fi câteva localităţi, câteva zone, unde votul etnic va fi predominant, dar vor fi şi localităţi unde va câştiga candidatul nostru. Şi nu suntem majoritari nici pe departe şi probabil vor fi câteva localităţi unde va câştiga candidatul unui partid românesc şi nu candidatul nostru, dacă e mai bun. Deci treaba aceasta este foarte foarte nuanţată şi trebuie văzută de la localitate la localitate, de la zonă la zonă. Nu se poate spune că la alegerile locale sută la sută este vot etnic, dar nu se poate spune că nu contează sau că e doar vot politic. Depinde de la zonă la zonă, de la localitate la localitate. Şi aceasta este o abordare realistă, restul sunt poveşti. Eu încerc să am o abordare realistă şi când am ales candidaţii am mers tot pe această logică - să avem oamenii care sunt credibili în comunitatea respectivă, au rezultate sau dacă a venit un candidat nou să aibă proiecte credibile care pot fi puse în practică, care să nu fie populiste şi să nu poată fi realizate niciodată. Şi am încercat să găsim acel candidat care este cunoscut şi respectat în comunitatea respectivă, altfel este exclus să voteze oamenii un candidat despre care ştiu că nici măcar la el în curte nu poate să facă ordine.

AGERPRES: A existat vreodată sau există la acest moment vreo strategie a UDMR de a atrage şi electorat românesc? Are UDMR şi un proiect naţional, nu doar ţintit pe etnia pe care o reprezintă, în condiţiile în care există candidaţi la locale şi în Bucureşti, de exemplu?

Kelemen Hunor: Sigur că avem. Facem campanie în toate oraşele şi în limba română - la Satu Mare, la Târgu Mureş, la Cluj, la Sf. Gheorghe, la Miercurea Ciuc. Colegii noştri fac peste tot o campanie în aşa fel încât să atragă şi electoratul românesc, aşa cum încearcă să facă şi partidele româneşti. La locale, chiar şi Paşcan are materiale în limba maghiară, fiindcă doreşte să atragă electoratul maghiar. Când e vorba de alegerile locale, dispar acele vehemenţe. Nu mai vorbim de PNL. Rareş Bogdan, scuzaţi-mă că am spus acest nume, nu vreau, un om politic de la PNL vorbeşte lucruri trăznite, dar au candidaţi maghiari şi au foarte foarte multe materiale în limba maghiară. Deci nu se potriveşte mesajul lor naţional cu socoteala locală. Avem, bineînţeles, la nivelul autorităţilor locale, proiecte pentru toţi locuitorii unei localităţi sau ai unui judeţ, la nivel naţional la fel.

Când noi venim la alegerile parlamentare, majoritatea proiectelor noastre, dincolo de problemele specifice pentru comunitatea maghiară, şi care sunt legate de păstrarea identităţii, sunt valabile pentru toată România. Şi aşa trebuie să fie, indiferent că vorbim de economie, de agricultură de infrastructură rutieră, feroviară. Eu vreau autostrăzi care traversează regiunile istorice, fiindcă noi în 100 de ani nu am fost în stare să străpungem Carpaţii măcar cu o singură autostradă, ceea ce înseamnă că nu a existat o gândire strategică sau, dacă a existat, a fost o gândire greşită pe izolarea regiunilor istorice. Deci, din acest punct de vedere, tot ce propunem noi la alegeri sunt proiecte de ţară, inclusiv proiectele specifice comunităţii maghiare, care ţin de identitatea lor, au o acoperire naţională, dacă vreţi, fiindcă înseamnă până la urmă un echilibru între toate comunităţile şi între toate identităţile existente în România. Altfel, nici nu poţi să faci o politică naţională dacă nu te gândeşti la scară naţională.

AGERPRES: Credeţi că actuala lege electorală ar trebui să sufere modificări? Alegeri locale în două tururi, de exemplu, care ar asigura o reprezentativitate mult mai mare pentru candidatul câştigător?

Kelemen Hunor: Nu, noi nu am susţinut acest lucru, nu îl susţinem în continuare. Noi am spus că alegerile într-un singur tur de scrutin sunt la fel de democratice, la fel de legale şi la fel de legitime ca şi alegerile în două tururi de scrutin. Mai mult, dacă un primar care câştigă cam 20 -30% la alegerile locale în primul tur, dacă am avea alegeri în două tururi şi intră în competiţie în turul doi cu primarul care a câştigat 49 %, se fac nişte alianţe netransparente, se fac nişte promisiuni apocaliptice şi populiste şi eventual va câştiga cel care a avut de fapt 20 % sau 30 %, pentru că de fapt asta este susţinerea lui. Nu creşte legitimitatea, doar se fac înţelegeri care n-au nicio legătură cu interesele locale şi cu dezvoltarea comunităţii respective. Deci nu va fi mai legitim omul, dar va fi obligat din cauza sau datorită, depinde de unde ne uităm, coaliţiei, înţelegerilor subterane, să facă după aceea fel de fel de cedări şi să ia nişte decizii în favoarea celor care l-au susţinut în turul doi. De aceea, eu cred că e bine să lăsăm aşa cum e. Foarte puţine localităţi sunt unde un primar sau un candidat câştigă cu foarte puţine voturi. Noi am făcut la un moment dat un calcul la nivel naţional, când proiectul de lege era în dezbatere şi am demonstrat că marea majoritate a primarilor au câştigat alegerile cu 40,% cu 45%, cu 47 %, nu cu 20%, nu cu 10 %. Astea sunt poveşti de adormit copiii.

AGERPRES: Aţi solicitat scuze din partea preşedintelui Klaus Iohannis după episodul în care acesta a ieşit în spaţiul public cu expresia "Ionopot kivanok PSD". Le-aţi primit? A existat vreo discuţie pe acest subiect între dumneavoastră şi şeful statului după moment respectiv?

Kelemen Hunor: Nu, nu am avut nicio discuţie din martie. Ultima dată am vorbit cu şeful statului în luna martie. Acele declaraţii erau inacceptabile, fiindcă nu aveau nicio acoperire cu "furatul Ardealului". Cum spunea un clasic în viaţă: "Idioţenie". Cel care spune aşa ceva nu are dreptate, minte, manipulează. Şi a fost şi rămâne în continuare o problemă, fiindcă a venit de la acest nivel. A luat în batjocură limba maghiară, ceea ce iar este inacceptabil. Ne-a făcut pe noi, într-un fel, duşmanii României, ceea ce nu suntem. Nu vrem să furăm Ardealul, nu vrem să facem rău nimănui şi, sigur, a aruncat această sămânţă a urii într-o perioadă când nu era nevoie de aşa ceva, fiindcă lumea era şi este preocupată de altele. Până la urmă, vrei să atragi atenţia de la rezultatele "minunate" ale "guvernului tău", pot să înţeleg, dar nu cu astfel de chestiuni. Nu poţi ca preşedinte al României, care eşti la vârful ierarhiei statului şi, dincolo de acest lucru, ai şi informaţii dacă se întâmplă ceva, eşti tu responsabil, şi nu poti să faci doar o luptă politică din astfel de teme. Şi s-a demonstrat că nu existau nici informaţii, nu a existat nici măcar o astfel de intenţie. Nu poţi să faci o astfel de declaraţie. N-am avut nicio discuţie cu preşedintele Iohannis din martie. Şi nici scuze n-am auzit.

AGERPRES: PSD a introdus un amendament la rectificarea bugetară, anume majorarea cu 40% a punctului de pensie. Va susţine UDMR această iniţiativă?

Kelemen Hunor: În primul rând, există o lege. Deci ei nu au introdus ceva nou, ei au spus că există în lege o creştere cu 40%. Legea trebuie respectată şi este responsabilitatea Guvernului să găsească resurse pentru a respecta legea. Sau este responsabilitatea Guvernului de a modifica legea. Nu există altă posibilitate. Noi am fost consecvenţi când a fost vorba de alocaţii pentru creşterea copilului, când a fost vorba de creşterea pensiilor. Nu putem să fim decât consecvenţi şi în 2020, ţinând cont în acelaşi timp că există şi vine o criză. Există deja o criză şi vine o criză economică mai departe în 2021, în 2022. Dar, dacă nu vrei să respecţi legea, tu, ca Guvern, ai posibilitatea să o schimbi, îţi asumi responsabilitatea, răspunderea modificării legii. Nu trebuie să arunci în ograda Parlamentului prin fel de fel de mişcări mai "tehnice". Politic, spui "nu pot, vreau, nu sunt în stare să fac rost de bani, mă împrumut cu o dobândă mai mare decât toate ţările la un loc adunate". Poţi să dai mai multe argumente, dar de ce aştepţi de la mine? Să nu fiu consecvent cu mine însumi, nu se poate.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.