Premium
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, în cadrul întâlnirii cu reprezentanţi ai societăţii civile, că referendumul pe tema justiţiei va fi organizat pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.
Printre cei care au participat la consultările de la Palatul Cotroceni s-au numărat Elena Calistru, reprezentantă a Funky Citizens, și foarte activă în societatea civilă, și Mădălina Roșca. După întâlnirea cu Iohannis, Calistru și Roșca au relatat ce s-a discutat și au recunoscut că există temerea ca referendumul să nu întrunească cvorumul de prezență de 30%.
”Primul lucru care m-a surprins este că Președintele ne-a anunțat din capul locului că e hotărât să convoace referendum pe temele anunțate (justiție, anticorupție). Ne-a spus că deși acestea sunt cele mai vizibile, i se pare că problema de bază e de fapt guvernarea PSD și că asta afectează mai multe domenii.
Apoi, discuțiile au fost mai echilibrate decât ar părea (poate și pentru că nu toată lumea care a participat s-a oprit la declarații după). S-au ridicat teme multe și dileme, dar și (în principal) încurajări la acțiune:
Citește și: Sumă uriașă! Cât ne-a costat vizita premierului Viorica Dăncilă în SUA – S-a aflat
- S-a vorbit despre pericolul de neîndeplinire a cvorumului sau despre faptul că nu e încă destul de clar dacă vom avea secții separate pentru referendum și pentru alegeri
- S-a vorbit și despre oportunitatea organizării unui referendum deodată cu alegerile europarlamentare (inclusiv din perspectiva confuzării oamenilor sau a îngropării temelor de politică europeană)
- S-a vorbit și despre pericolul unui referendum care nu ar rezolva neapărat multe probleme pentru că Parlamentul a mai ignorat voința cetățenilor, dar și pentru că o ne-validare ar putea fi interpretată tendențios
Citește și: S-a votat! Dispare ora de vară! Când se aplică, de fapt, măsura
- S-au pus pe masă mai multe variante de teme (nu neapărat de întrebări concrete, pe acestea Președintele le-a solicitat în scris) – de la respectarea standardelor/ recomandărilor MCV/ Comisiei de la Veneția, până la legislație împotriva ocupării de funcții publice de persoane condamnate penal, legarea temei justiției de apartenența noastră la Uniunea Europeană
Președintele mi-a dat impresia că:
- Știe că își asumă un risc mare în caz de nevalidare a referendumului, dar că simte că altă soluție nu mai are
- Știe că întrebarea ar trebui să fie suficient de simplă cât să cuprindă în dezbatere pe oricine
- Este dispus să ducă politic consecințele criticilor și rezultatelor acestui exercițiu
Citește și: Declarații în contradictoriu! Haos în Cabinetul Dăncilă
Ce i-am zis eu este că:
- Am primit multe mesaje și majoritatea dintre ele arată că cetățenii (cei care vorbesc cu noi, în online și în offline) vor un referendum pe tema asta, chiar dacă eu am o strângere de inimă referitoare la oportunitatea lui acum
- Există așteptări foarte mari de la acest referendum și că trebuie să facem tot ce putem să nu dezamăgim oamenii – cred foarte tare că de la o criză democratică putem ajunge la o criză demografică pentru că tot mai mulți oameni par dezamăgiți și vor să își ia tălpășița
Citește și: Adrian Năstase, desființat! ‘Din banii noștri trăiți și acum’
- Am așteptarea de la el să comunice clar și hotărât ceea ce vrea, cu toate consecințele care vin la pachet – adică inclusiv să spună sus, tare, deschis că da, vrea să încurajeze prezența la vot cu acest referendum (și nu cred că putem pune la îndoială faptul că dacă mai multă lume merge la vot –
indiferent ce face acolo – este un lucru bun)
- Că întrebările deștepte trebuie să vină de la specialiști, că este vital să ne uităm la Facebook și la rețelele de socializare în timpul referendumului și alegerilor pentru că riscul de troling, dezinformare șamd e mare
Citește și: Lovitură în plin pentru Liviu Dragnea! ‘Este un gest disperat’
Concluziile mele sunt următoarele și au legătură cu faptul că trebuie să avem mare mare mare grijă la managementul așteptărilor noastre cu privire la acest referendum pentru că:
1. O întrebare (sau chiar două-trei, deși nu cred) nu vor rezolva problemele din societatea românească pentru că, dincolo de justiție și de atacul asupra ei de acum, problemele acestea sunt sistemice (și da, au legătură și cu legislația electorală, și cu incapacitatea de a face drumuri, și cu lipsa unei atenții date educației și cu multe altele)
2. Justiția e vizibilă pentru că actuala guvernare a tăbărât pe ea – cei nemulțumiți sau obosiți de atenția prea mare dată acestei teme au dreptate să fie frustrați sau să creadă că altele sunt prioritățile; însă aici suntem și teama unor oameni de condamnări ne ține captivi în acest subiect, fie că ne place sau nu
3. Consecințele legale ale referendumului vor fi limitate (dacă se validează) până nu avem un alt parlament; acest lucru e valabil pentru un referendum pe orice temă; însă semnalul este unul foarte important, mesajul societății la fel și oricum nu avem alt instrument. Aici suntem.
4. Mie mi-ar plăcea să avem mai multă încredere în societate. Știu, riscul de populism este mare. Însă mi-ar plăcea ca acest instrument să fie folosit de președinte pe mai multe teme importante. Nu de alta, dar o să vină alegerile prezidențiale în câteva luni. Ministru de externe este tot dl. Meleșcanu, vot electronic (sau prin corespondență) tot nu avem.
Citește și: Sumă uriașă! Cât ne-a costat vizita premierului Viorica Dăncilă în SUA – S-a aflat
5. Avem mare nevoie de lideri și de idei. Este facil să ne blocăm în temele dictate de guvernare pentru că rar apar subiecte noi pe agenda publică. Acești doi ani sunt cruciali. Va fi despre alegeri. Dar va fi și despre a cere mai mult de la cei care ne cer votul (și nu doar să nu fie anti). Și va fi mai ales despre capacitatea noastră de a schimba om cu om impresia că nu se poate schimba nimic în țara asta.”, a relatat Elena Calistru.
La rândul ei, Mădălina Roșca a
”De ce este nevoie de un Referendum pentru justiție - și cu ce am plecat azi de la Cotroceni
S-a scris deja despre conținutul discuției, eu voi încerca să scriu despre spiritul ei. Referendumul este consultativ, și nu suntem într-atât de naivi încât să credem că guvernarea PSD va ține tocmai acum cont de cetățenii acestei țări. Pentru mine, și am avut sentimentul că pentru mulți dintre cei care au participat azi la discuție, referendumul este și un proces de conștiință, modalitatea pe care o au la îndemână cetățenii ca să transmită un mesaj coaliției aflate la guvernare.
Citește și: S-a votat! Dispare ora de vară! Când se aplică, de fapt, măsura
Astăzi la Cotroceni s-a discutat despre mai multe chestiuni esențiale (deși mai tehnice decât se anunță întrebarea), cum ar fi guvernarea prin decrete (pentru că asta sunt de fapt aceste OUGuri) și nevoia unei reforme radicale în cadrul CCR.
Cu ce ajută întâlnirea de azi, și referendumul în general? Este, sper, începutul unui proces de conștiință, al unei analize temeinice și al unei discuții onestă despre ”de ce am ajuns aici”. Să spunem lucrurilor pe nume: România este un stat captiv, aflat în faliment democratic. Sistemul a eșuat grav, și faptul că din decembrie 2016 și până azi s-a putut arde din temelii un sistem construit în zeci de ani arată că ceva a fost profund viciat și trebuie regândit fundamental, că nu poate fi doar cârpit pe ici pe colo.
Citește și: Declarații în contradictoriu! Haos în Cabinetul Dăncilă
Acest referendum ”pentru justiție” nu poate să rezolve problemele de fundație, nici să ne scape de PSD, dar cu prilejul lui trebuie să analizăm și să punem un diagnostic pacientului foarte bolnav care este statul român.
Sunt două problemele sistemice care cred că ne-au adus aici (și după discuția de azi de la Cotroceni știu că nu sunt singura care vede lucrurile așa): 1. folosirea OUGurilor și 2. CCR - și nu doar felul viciat în care funcționează CCR, dar și posibilitățile foarte restrânse de a sesiza neconstituționalitatea sub legislația în vigoare.
Citește și: Adrian Năstase, desființat! ‘Din banii noștri trăiți și acum’
Le iau pe rând:
1. În ultimii doi ani, cu o cascadă de OUGuri neconstituționale, guvernul a uzurpat Parlamentul. În Germania anilor '20-'30, tocmai cu OUGuri (Notverordnungen) s-a stins lumina în democrație și s-a pavat calea spre dictatură. Nu întâmplător, în Germania de azi OUGurile nu mai există deloc. Când, în 1949, Consiliul Parlamentar a analizat motivele care au dus la tragedia care a fost Germania nazistă, s-a ajuns la concluzia ca OUGurile au fost cele care au dus la uzurparea statului de drept în țara care avea la acel moment una dintre cele mai liberale constituții. În consecință, nemții au conceput o Constituție și o funcționare a statului fără ordonanțe de urgență: ele lipsesc din Grundgesetz!
În România, OUGurile au fost întotdeauna folosite tocmai pentru a ocoli rigorile statului de drept, motiv mai mult decât suficient ca ele să dispară din legislația românească (într-o anormalitate abisală, până și codul nostru rutier este un OUG, 195/ 2002, cu modificările din 2017 și 2018, făcute prin alte două ordonanțe.
Citește și: Lovitură în plin pentru Liviu Dragnea! ‘Este un gest disperat’
2. Despre CCR s-a vorbit mult azi la Cotroceni, și văd și eu esențială reformarea acestei instituții, prin depolitizarea și profesionalizarea numirilor judecătorilor CCR. România se află acum în situația aberantă, în care președintele CCR este nu doar fost membru de partid, este chiar fost deputat PSD in doua mandate consecutive.
Dar problema este, iarăși, sistemică, și este mai largă: sunt prea puține modalitățile de sesizare a neconstituționalității legilor, iar acest fel restrâns, limitativ de a sesiza neconstituționalitatea unor legi ne duce în situația absurdă de a ne supune unor legi neconstituționale, unele scrise chiar sub alte Constituții, și niciodată testate de Curtea Constituțională. Este evident că posibilitatea de a sesiza neconstituționalitatea trebuie să fie una mai largă din toate punctele de vedere.
CONCLUZIA zilei: Președintele Klaus Iohannis, și Administrația Prezidențială, nu așteptau musai de la noi o întrebare de-a gata pentru referendumul din 26 mai. Dar ce putem să facem este să mutăm discuția de la cum arde statul de drept la cum vom supraviețui acestei crize profunde.
Nu este niciodată prea devreme ca să începem să vorbim despre cum vom reconstrui din temelii statul român, după ce stingem focul care a cuprins țara noastră. Un simplu apel la echilibru și dialog este o încercare de a mai negocia cu piromanii care ne-au dat foc. Dar referendumul acesta, cu toate riscurile lui, sper că este începutul cathartic de care avem nevoie.”, a precizat Roșca.
Citește și: Sumă uriașă! Cât ne-a costat vizita premierului Viorica Dăncilă în SUA – S-a aflat .
