Klaus Iohannis anunță că NU VA SESIZA Comisia de la Veneția pe legile justiției: 'Nu știu dacă ar putea fi valorificată'

Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România”, i-a solicitat președintelui Klaus Iohannis consultarea Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a ”legilor justiţiei”, precum şi unele reglementări conexe. Însă, președintele a anunțat că nu va recurge la această procedură pentru că nu poate aprecia dacă o astfel de sesizare ar putea fi valorificată.

„In prezent, in urma pronuntarii Deciziilor nr. 33/2018, 45/2018 si 61/2018, Curtea Constitutionala a transat unele aspecte legate de constitutionalitatea modificarilor aduse acestor legi prin raportare la motivele invocate in sesizarile primite. In considerentele acestor decizii, Curtea Constitutionala a apreciat ca nu este necesar sa obtina o opinie pe calea unui amicus curiae din partea Comisiei de la Venetia, ceea ce nu exclude solicitarea unei opinii din partea Comisiei de la Venetia de catre alti actori institutionali (Parlament, Guvern sau seful statului).

Citește și: Anunț pentru toți cei care au banii de la saltea schimbați în euro: Ce bancnote vor ieși din circulație în 2018

In conditiile in care Parlamentul Romaniei urmeaza sa puna in acord prevederile declarate neconstitutionale cu dispozitiile legii fundamentale, acesta poate solicita Comisiei de la Venetia o opinie chiar inainte de a demara dezbaterile, cu atat mai mult cu cat legiuitorul nu este tinut de niciun termen pentru a finaliza procesul decizional.

In momentul in care legile vor ajunge la Presedintele Romaniei pentru promulgare, acesta dispune de un termen de 20 de zile calendaristice de la primirea lor in conditiile art. 77 alin. 1 din Constitutia Romaniei, respectiv de un termen de 10 zile calendaristice in conditiile art. 77 alin. 3 din aceeasi lege fundamentala. Presedintele Romaniei nu poate amana promulgarea unei legi dincolo de aceste termene, indiferent de formularea sau nu a unei sesizari catre Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Venetia). Dat fiind procedura pe care Comisia de la Venetia trebuie sa o urmeze in cazul unei astfel de solicitari, nu putem aprecia daca o astfel de sesizare ar putea fi valorificata in termenele de promulgare stabilite de Constitutie pentru Presedintele Romaniei”, e răspunsul lui Klaus Iohannis cu privire la sesizarea Comisiei de la Venetia pe legile justitiei.

Citește și: Investiție de sute de milioane de lei: O companie românească construiește o nouă termocentrală

Vă prezentă și ce întrebări voiau cei de la Forumul Judecătorilor să fie adresate membrilor Comisiei de la Veneția:

1. ”Crearea unei secției speciale pentru cercetarea infracțiunilor din justiție în cadrul PÎCCJ poate fi susținută, într-un stat de drept, de necesitatea de a preveni ori combate fenomene infracționale (inexistente) la nivelul magistraturii?”

2. ”Condițiile impuse în materia incompatibilităților și interdicțiilor magistraților români, extrem de restrictive, sunt compatibile cu standardele acceptate într-un stat de drept și cu reglementările majorității statelor membre în Consiliul Europei ?”

Citește și: Doar în România este posibil! A patra secțiune dintr-o importantă autostradă va fi construită în 60 de luni

3. ”Mecanismul promovat pe Parlamentul României și interpretat de Curtea Constituțională este de natură să creeze un raport de echilibru între puterile statului, prin prisma faptului că decizia-cheie revine, în situația numirilor în funcțiile de conducere de rang înalt de la nivelul PICCJ, DNA și DIICOT, ministrului justiției? Reprezintă acesta un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt?”

4. ”Poate fi îngrădit dreptul judecătorilor Curții Constituţionale de a formula opinii separate şi concurente? În caz afirmativ, această cenzură poate fi dispusă de președintele Curții Constituționale?”

Citește și: Gest frumos făcut de McDonald’s: De ce a întors celebrul arc “M”

5. ”Verificarea constituționalității hotărârilor judecătorești de Curtea Constituțională a României, organ special și specializat, aflat în afara sistemului judiciar național, pe calea plângerii de neconstituționalitate (așa cum Curtea Constituțională a decis obligatoriu prin Decizia nr.377 din 31 mai 2017, prin care s-a admis obiecția de neconstituționalitate formulată cu privire la art.II și III din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2016), este de natură să afecteze fundamentele statului de drept, inclusiv dreptul la un proces echitabil?”

6. Pot fi justificate reglementările legislative privind ingerințele absolute în libertatea de exprimare a magistraților la adresa puterilor legislativă și executivă?”

Citește și: O cântăreață cunoscută din România a lucrat pentru Andra: Ce job a avut și ce a zis despre vedetă

7. ”Sistemul de promovare nou introdus în magistratura din România, bazat exclusiv pe evaluările conduitei și activității unui judecător sau procuror și axat pe criterii de apreciere subiective, poate fi conform criteriilor stabilite de Comisia de la Veneția?”

8. ”Condițiile necesare angajării răspunderii materiale a magistraților, nou introduse în privința magistraților din România, sunt compatibile cu standardele acceptate într-un stat de drept ?”

Citește și: Un gigant italian și-ar pregăti un ADEVĂRAT TUN în România! Sute de angajați îl așteaptă! Unde ar vrea să investească .