Klaus Iohannis, la Brașov: 'România nu a fost niciodată suficient de generoasă cu cercetarea'

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut luni, 22 mai a.c., la Aula Universităţii Transilvania din Brașov, o alocuțiune în cadrul dezbaterii cu membrii comunității științifice și ai mediului privat din Brașov, pe tema colaborării între mediul universitar și cel privat în zona cercetării.

Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii:

„Mă bucur să mă aflu astăzi aici, alături de dumneavoastră, membri și parteneri ai comunității academice brașovene.

Chiar dacă este prima mea prezenţă oficială în Braşov, pot să vă mărturisesc că mă bucur foarte mult că sunt iarăşi în Braşov, un oraş dinamic, frumos, în care am poposit de multe ori. De fiecare dată mi-a plăcut, iar data aceasta este mai specială, fiindcă am ocazia să întâlnesc mai mulţi oameni, să aud, sper, de la dumneavoastră, mai multe opinii şi să se constituie această vizită destul de oficială pe care o fac în Braşov într-un impuls important, în special pentru proiectul nostru «România Educată».

Am vizitat mai devreme Institutul de Cercetare - Dezvoltare al Universității Transilvania din Brașov, unul dintre cele mai moderne din țară.

Aflat în inima unei regiuni cu puternice tradiții industriale, cu o economie din ce în ce mai dinamică și cu o comunitate de oameni dedicați, echipa acestui institut a demonstrat că interacțiunea dintre cercetarea științifică și mediul economic poate produce efecte dintre cele mai benefice.

De multe ori tindem să asociem, în mod eronat, învățământul superior și activitatea de cercetare cu un turn de fildeș.

Tocmai de aceea, îmi doresc să discutăm astăzi despre acele oportunități și posibilități reale de a aduce activitatea extrem de importantă a cercetătorilor mai aproape de reprezentanții mediului economic și, de ce nu, mai aproape de publicul larg.

Această legătură este esențială pentru dezvoltarea României. Cercetarea are două funcții importante în societate. Pe de-o parte, extinde granițele cunoașterii umane, iar pe de altă parte, oferă răspunsuri directe pentru o parte dintre problemele cu care se confruntă societatea și contribuie la creșterea competitivității economiei.

Nu este o coincidență că în discursul public european s-a întipărit expresia «economie bazată pe cunoaştere».

Din nefericire, România nu a fost niciodată suficient de generoasă cu cercetarea și cu cercetătorii.

Investițiile în acest domeniu aduc prea puțin capital politic și, din păcate, finanțarea cercetării ne plasează încă, sau încă o dată, pe ultimele poziții în Uniunea Europeană, cu efecte directe asupra performanței României.

Experienţa altor state ne arată cum adaptabilitatea economică este direct legată de capacitatea unei națiuni de a inova, dar și de a fructifica aceste descoperiri în zona economică și în zona socială.

Brașovul a fost și rămâne un oraș deschis spre dezvoltarea celor mai moderne ramuri economice şi vă felicit pentru acest lucru!

Speranța mea este ca aceste tradiții să continue și în viitor, prin creșterea conectivității dintre activitatea de cercetare-dezvoltare din mediul universitar și activitatea de producție a agenților economici. Cred că, împreună, putem identifica soluții optime pentru depășirea barierelor întâmpinate încă de cercetarea românească.

Din punctul meu de vedere, o mai mare transparență a rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare și aplicarea principiilor bunei-guvernanțe, atât în gestionarea resurselor disponibile pentru acest domeniu, cât și în luarea deciziilor, sunt printre primii pași care trebuie făcuți pentru a crește încrederea publicului larg în calitatea și în plus-valoarea activității de cercetare.

Competiții oneste, evaluate obiectiv și cu încurajarea obținerii performanțelor sunt elemente esențiale pentru managementul eficient al resurselor publice, și așa prea puține.

Atractivitatea profesiei de cercetător în România constituie un element la fel de important. Avem mare nevoie de stabilitate și consecvență legislativă și politică, pentru a permite planificarea unei cariere în cercetare-dezvoltare, cu garantarea unor potențiale surse de venit.

Acestea sunt minime condiții, necesare pentru a putea convinge cercetătorii performanți și cu mult potențial să rămână în țară. Prea mulți dintre aceștia aleg să își desfășoare activitatea în alte state, unde le sunt asigurate cu totul şi cu totul alte condiții de muncă.

Nu poți face cu adevărat cercetare fără resursa umană, nu poți inova și depăși bariere fără implicarea unor specialiști de top.

Din această perspectivă, nu putem vorbi despre performanță fără a investi întâi în oameni, în calitatea acestora. Competiția dintre state, pentru a atrage cei mai buni cercetători, este una acerbă.

Este important să ne afirmăm ca fiind un stat care nu pierde, ci, mai degrabă, unul care știe să atragă marile minți din zona de cercetare – dezvoltare - inovare, atât din interiorul ţării, cât și din afara granițelor.

Ar trebui ca autoritățile să sprijine și să cointereseze cercetătorii valoroși din țară, dar și din Diaspora științifică, prin implicarea lor în organisme consultative și prin fructificarea talentului lor ca evaluatori de proiecte naționale sau ca parte a acestora.

De aceea, recunosc că am privit cu îngrijorare unele măsuri recente ale Ministrului cercetării și inovării,  pe marginea cărora am avut deja semnale din partea unor asociații ale cercetătorilor, dar și din partea unor universități cu puternice legături internaționale.

Performanța este extrem de dificil de atins cu resurse limitate. Dacă vrem să păstrăm România pe harta europeană şi mondială a cercetării şi inovării este obligatoriu să ne asumăm ca prioritate finanțarea acestor domenii strategice pentru România.

Toate aceste aspecte au reieșit din numeroasele dezbateri derulate cu ocazia primei etape a proiectului «România Educată», o etapă care s-a axat mai ales pe consultarea publicului larg cu privire la viziunea pe termen lung în educație și cercetare, reușind să coaguleze opțiunile a mii de români.

Cred că și întâlnirea de astăzi poate constitui un excelent prilej de a discuta unde vrem să ajungem și cum, pentru a stimula acest domeniu, inclusiv printr-un strâns parteneriat public - privat.

Stimați invitați,

Știu că nu este ușor să performezi într-un context ca cel din ultimele două decenii, în care cercetarea, dezvoltarea și inovarea nu s-au bucurat întotdeauna de sprijinul, respectul și stabilitatea ce li se cuvin.

Prezența dumneavoastră aici însă atestă faptul că, în ciuda tuturor provocărilor și a mediului exigent în care activați, ați dat dovadă de perseverență și de deschidere către dialog.

De aceea, vă felicit pentru realizările obținute, pentru faptul că ați reușit să valorificați resurse atât prin intermediul mecanismelor de finanțare europene, cât şi prin atragerea de parteneri din mediul privat.

Vă doresc mult succes în continuare și vă invit să găsim împreună cele mai bune soluții la provocările cu care vă confruntați! Aştept cu mare interes opiniile dumneavoastră. Vă mulţumesc!”