Președintele Klaus Iohannis a vorbit în cadrul Summit-ului B9, de la București, despre faptul că în România, cu ajutorul tututor forțelor politice, s-a ajuns la un consens pentru alocarea a 2% din PIB pentru Apărare. Președintele a dat ca exemplu România în materie de colaborare politică.
”Îmi face plăcere să particip la deschiderea acestui eveniment și să vă împărtășesc câteva considerații care privesc Formatul București sau, cum mai este denumit, B9. După cum cunoaşteţi, am lansat acest Format împreună cu Președintele Poloniei, Andrzej Duda, la București, în noiembrie 2015. De atunci, B9 a avut o dinamică susținută la nivel executiv – ministerial și al șefilor de stat.
Formatul s-a consolidat într-o platformă de dialog informal foarte utilă, pe teme de securitate, între statele de pe Flancul Estic al NATO, care au devenit deopotrivă beneficiare ale măsurilor de descurajare adoptate la nivel aliat, precum și contributoare active la securitatea euro-atlantică, a NATO în întregul său.
Ceea ce ne-a adus împreună au fost percepţiile similare privind riscurile de securitate actuale şi provocările provenind din vecinătatea estică.
Principiile călăuzitoare ale Formatului Bucureşti vizează furnizarea unei contribuţii rezultând din experienţa şi expertiza specifice statelor participante la Format, cu înțelegerea că menţinerea şi consolidarea coeziunii, unităţii şi solidarităţii aliate rămân esenţiale.
Acționând împreună, în această manieră, astăzi:
• Găzduim pe propriile teritorii unităţi şi structuri aliate, sisteme de apărare-cheie pentru Alianţă, precum şi componente ale sistemului de apărare anti-rachetă aliat;
• Participăm la operaţii NATO precum cea din Afganistan;
• Contribuim activ la programele de asistenţă destinate statelor partenere;
• Participăm activ la eforturile Uniunii Europene în domeniul apărării, ne-am implicat activ în PESCO, propunem şi participăm la proiecte concrete de cooperare sub egida acestei iniţiative, suntem implicaţi activ în dezbaterile conceptuale şi în procesul general de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniu, participăm la misiunile civile ale Uniunii, atât în vecinătatea noastră estică, cât şi în cea sudică;
• Participăm la creşterea contribuţiei europene în cadrul Alianţei.
Care poate fi, așadar, rolul parlamentelor naționale în cadrul acestei platforme?
Desigur, pornim de la responsabilitatea generică a dimensiunii parlamentare în statele NATO – aceea de a asigura liantul între clasa politică şi societate, pentru raportarea optimă a agendei politice a NATO la necesităţile şi aşteptările cele mai presante ale opiniei publice din statele aliate, care opinie publică doreşte clar mai multă securitate.
Totodată, parlamentelor naționale ale statelor din B9 le revine un rol esenţial în partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO, mai ales având în vedere rolul specific în aprobarea bugetelor menite să susțină o abordare mai ambițioasă a securității și apărării comune.
Subliniez aici angajamentul României de a aloca 2% din PIB, începând cu 2017, care evidențiază importanța colaborării eficiente dintre toți actorii instituţionali – Preşedinte, Parlament şi Guvern.
Asumarea şi menținerea acestui angajament s-a realizat, la iniţiativa mea, chiar la începutul mandatului meu de Președinte, cu acordul tuturor partidelor reprezentate în parlament.
Cred că este un exemplu concret şi pozitiv al modului în care toate instituţiile unui stat membru NATO trebuie să acţioneze pentru respectarea angajamentelor asumate pentru propria securitate, dar şi pentru securitatea întregului spaţiu euro-atlantic”, arată președintele Klaus Iohannis. .
Comentează