Premium
Patriarhul Daniel a avut gura aurită atunci când a profețit că Guvernul Ludovic Orban va avea soarta regimului comunist în 1989, dacă va interzice pelerinajul de Sfântul Dimitrie, Ocrotitorul Bucureștiului. A fost urmat de Înaltpreasfințitul Teodosie, care a spus și el, din Constanța, că o să iasă lumea în stradă, dacă pelerinajul de Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, nu va fi lăsat să aibă loc. Lumea nu a ieșit în stradă, în sensul de a protesta, ci a ieșit la vot și a avut o altă preferință electorală.
România a rămas, din nou, fără guvern! Decizia i-a aparținut lui Klaus Iohannis, care i-a cerut lui Ludovic Orban, în plină criză sanitară, economică și politică să părăsească palatul în care intrase în urmă cu un an și un pic. Asta pentru că PNL a ”câștigat”, cum a spus Iohannis, alegerile, pentru că a urcat de la 20% în 2016 la 25% în 2020. Iar, atunci când câștigi, trebuie să demisionezi, cam asta e logica prezidențială. Atenție, aplicabilă doar pentru premier.
În tot acest context trebuie să notăm și precizările venite de la OSCE, care au taxat încălcările Constituției de către Klaus Iohannis. "Preşedintele şi-a exprimat clar, în mod frecvent, preferinţele politice în intervenţiile publice făcute în perioada premergătoare alegerilor. Acest lucru a dus la o estompare tot mai mare a liniei de demarcaţie dintre prerogativele sale oficiale şi campania electorală, ceea ce reprezintă o încălcare a standardelor internaţionale şi a angajamentelor luate de toate ţările OSCE pentru a păstra o separare clară între stat şi partidele politice", a afirmat, luni, la o zi după alegeri, Marianne Mikko, nimeni alta decât şefa Misiunii Speciale ODIHR pentru Evaluarea Alegerilor din România.
Acesta este tabloul în care, luni seara, Klaus Iohannis a detonat bomba. De la tribuna Palatului Prezidențial, pe care a făcut-o trompetă de partid în mandatele sale, mai ales în ultimul an, Iohannis, supranumit și ”ficusul de la Cotroceni”, a afirmat, calm, dar apăsat, cu o zi înainte de Ziua Constituției României, că a încălcat deliberat legea fundamentală a statului.
Practic, Iohannis a batjocorit ceea ce a jurat atât în 2014, cât și în 2019, când a spus că o să ”respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”. Nimic din toate astea nu s-a întâmplat, iar Iohannis, luni seara, s-a autodenunțat.
”Partidele de centru-dreapta, împreună, au obținut peste 50% dintre voturile valabil exprimate. Și pot să vă spun, cu toată sinceritatea, că acesta a fost obiectivul meu și, din acest motiv, a trebuit să mă exprim un pic mai des în public, în ultimele săptămâni.”, sunt declarațiile cu care Iohannis se auto-incriminează.
Așadar, președintele recunoaște cu seninătate că a încălcat Constituția în folosul unor anumite partide. Dacă coroborăm și cu acuzațiile oficiale ale OSCE, România a devenit un stat acaparat de președinte, iar românii trăiesc sub o dictatură a acestuia. Una în care cel pus să vegheze la respectarea Constituției o încalcă, asta nu de azi de ieri, ci încă din 2015, și deși ar trebui să apere democrația, așa cum a jurat, o batjocorește din forul suprem al ei. Toate aceste încălcări repetate ale Constituției și batjocorire a democrației s-au întâmplat sub declarațiile încurajatoare ale ambasadorului SUA în România, care, de la preluarea mandatului, a făcut campanie PNL și a criticat PSD mai violent decât au făcut-o, de multe ori, chiar liberalii cu state vechi în partid.
Scriam, în octombrie 2019, în ACEST ARTICOL, despre faptul că deciziile Curții Constituționale ale României în care sunt consemnate multele încălcări ale Constituției României de înșuși președintele țării sunt fără precedent într-o democrație, mai ales europeană, iar asta nu se întâmplă nici în Rusia lui Vladimir Putin, nici în Belarusul lui Aleksandr Lukașenko, cu atât mai puțin în atât de hulita Ungarie a lui Viktor Orban.
România lui 2020, aflată în pragul lui 2021, un alt deceniu al acestui secol, este într-o dictatură prezidențială, în care nimeni nu ia nicio măsură. Ceea ce credeam, în mandatele de tristă amintire ale lui Traian Băsescu, că nu se poate mai rău, s-a dovedit că ne-am înșelat. Da, se poate mai rău, iar Iohannis ne arată de la o zi la alta că am fost prea pesimiști.
Iohannis și-a arogat meritul pentru că PNL a urcat de la 20% la 25%, iar USR-PLUS a ajuns să aibă 15%, față de 8% acum 4 ani. Pentru aceste performanțe, cum le vede el, Iohannis i-a cerut demisia premierului Orban, fostul său subaltern politic. Dar, dacă meritul este al lui, pentru că, așa cum a spus, ” acesta a fost obiectivul meu”, de demisionat nu ar trebui să o facă și el?
România a rămas fără un executiv cu puteri depline, nemaiputându-se emite OUG. Mai mult, criza politică pare să fie una extrem de greu de rezolvat, în actuala ecuație a rezultatelor alegerilor parlamentare. Fără PSD, pe care Iohannis îl exclude din orice formulă guvernamentală, conform calculelor aritmetice simple, nu cele prezidențiale, în care 25 plus 15 nu fac peste 50, ci doar 40, nu se poate face un guvern.
