Premium
Kosovo a declarat că va amâna o regulă de confiscare a mașinilor deținute de etnicii sârbi care refuză să folosească plăcuțele de înmatriculare locale, ca urmare a criticilor țărilor occidentale, care au afirmat că o astfel de măsură ar putea agrava tensiunile etnice, potrivit Reuters.
Kosovo a încercat de câteva ori în acest an să ceară minorității sale sârbe să își schimbe vechile plăcuțe de înmatriculare a mașinilor care datează dinainte de 1999, când Kosovo era încă parte a Serbiei.
Cu toate acestea, această măsură a fost întâmpinată cu o rezistență puternică și uneori violentă din partea sârbilor locali care locuiesc în partea de nord a țării.
Ultimul termen limită a fost 1 noiembrie, când aproximativ 10.000 de automobiliști au trebuit să își schimbe vechile numere de înmatriculare.
În timpul unei ședințe de guvern, premierul kosovar Albin Kurti a declarat că o astfel de decizie va fi pusă în aplicare treptat.
"Aceste plăcuțe de înmatriculare a mașinilor sunt ilegale... vrem să le dăm o șansă tuturor celor interesați să se integreze", a declarat Kurti.
El a precizat că decizia a fost luată pentru a respecta statul de drept, dar și pentru a răspunde preocupărilor țărilor occidentale.
Kurti a declarat că șoferii vor primi mai întâi avertismente timp de trei săptămâni, apoi vor fi amendați pentru o perioadă de două luni, urmată de o perioadă de plăcuțe de înmatriculare temporare, iar dacă nu își vor schimba plăcuțele până la 21 aprilie, vehiculele lor vor fi confiscate.
Sârbii din zonă au amenințat că vor bloca drumurile, așa cum au făcut-o și în trecut, dacă Pristina va lua măsuri pentru a-i împiedica să își folosească mașinile.
Kosovo și-a declarat independența în 2008, dar aproximativ 50.000 de etnici sârbi care locuiesc în partea de nord a Kosovo refuză să recunoască autoritatea Pristinei și se consideră în continuare parte a Serbiei.
"Kosovo are dreptul de a pune în aplicare regimul plăcuțelor de înmatriculare... dar o prelungire a termenului este în interesul realizării de progrese în cadrul dialogului facilitat de UE pentru normalizarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia", a declarat în aceeași zi secretarul de stat american Antony Blinken, într-un comunicat.
El a adăugat că administrația sa a fost "dezamăgită și îngrijorată" de refuzurile lui Kurti din ultimele zile de a amâna hotărârea cu încă 10 luni.
Statele Unite și alte țări vest-europene sunt cei mai mari susținători ai Kosovo, dar rămâne neclar dacă ultima mișcare a lui Kurti le va mulțumi.
Mediate de Uniunea Europeană și susținute de Statele Unite, Serbia și Kosovo poartă de ani de zile discuții pentru normalizarea relațiilor, dar nu s-au obținut prea multe rezultate.
Kosovo este recunoscut de aproximativ 110 țări, în principal de națiuni occidentale, dar nu și de Serbia, China, Rusia, România și altele.
