Premium
La 11 ani de la încheierea protocolului dintre Ministerul Public și SRI, Laura Codruța Kovesi, fost procuror general la momentul semnării protocolului, actual procuror-șef al Parchetului European, consideră că anchetele penale au la bază reguli secrete. Concepția sa este însă desființată de atât de Curtea Constituțională, în decizia prin care protocolul PÎCCJ-SRI din 2009 a fost declarat neconstituțional, cât și de practica din toate țările civilizate, unde orice anchetă are la bază reguli transparente.
Kovesi și-a apărat, într-un interviu pentru Jurnal TV din Republica Moldova, decizia de a încheia un protocol secret cu SRI. Șefa EPPO susține că la momentul respectiv a informat CSM despre existența protocolului, iar protocolul ar fi fost aplicat de toți procurorii din România.
„Aș vrea să lămuresc această noțiune de protocol secret. În momentul în care acest protocol a fost încheiat cu SRI, conținutul lui a fost secret, pentru că am considerat că metodele de lucru ale procurorilor nu trebuie să fie publice. Dar faptul în sine că s-a încheiat un protocol nu a fost secret. În 2009 am fost reinvestită în funcția de procuror general și am încheiat un raport de activitate. În acel raport de activitate transmis CSM a fost menționat că s-a încheiat un protocol cu SRI. Acel raport a fost publicat pe site-ul Ministerului Public, a fost transmis CSM, deci s-a știut că s-a încheiat un protocol. Într-adevăr, conținutul protocolului nu era public, pentru că nu am văzut nicăieri în lume ca procurorii sau polițiștii să-și devoaleze metodele de lucru. La acel moment, acel protocol a fost încheiat pentru că procurorii și polițiștii, o parte din ei, nu aveau posibilitatea de a aplica anumite dispoziții legale. Și anume să facă interceptări ambientale sau interceptări ale convorbirilor. Ceea ce s-a dorit prin acel protocol a fost doar să utilizăm resursele altei instituții pentru a obține rezultate. Nu ofițerii SRI au făcut audieri, nu ei au făcut dosarele. Acest lucru a fost făcut tot timpul de procurori. Conținutul interceptărilor a fost pus la dosar, a putut fi verificat de avocați, de judecător. Regulile au fost foarte clare. Înainte de acest protocol nu exista nicio regulă, fiecare lucra cum voia. Acest protocol a stabilit că toate activitățile acestea tehnice să fie efectuate pe bază de adresă, ca în orice moment oricine să poată verifica ce s-a întâmplat. Bun, a venit CCR și a spus că acest protocol nu corespunde exigențelor constituționale, dar o perioadă de câțiva ani toată lumea a lucrat cu acest protocol, toată lumea a știut că există, nu a fost un protocol cu care a lucrat numai Kovesi. Peste 2500 de procurori au cunoscut protocolul, l-au aplicat. Nu a fost ceva ascuns, făcut pentru mine sau pentru vreun dosar, ci în toate dosarele cu interceptări a fost aplicat”, a declarat Kovesi.
Susținerile fostei șefe a DNA sunt însă desființate chiar de motivarea Deciziei CCR nr. 26/2019, în care se menționează clar că, prin existența protocolului, instanțele au fost lipsite de posibilitatea concretă de a verifica legalitatea obținerii probelor din dosare.
„Curtea constată că, din acest punct de vedere, se ridică problema punerii, în schimb, a instanțelor judecătorești într-o situație atipică, în sensul că acestea nu cunoșteau prevederile protocolului, având în vedere caracterul său secret, și, în mod rezonabil, nu dispuneau de un cadru normativ în temeiul căruia să realizeze o verificare efectivă a modului în care au fost obținute mijloacele de probă, astfel încât, pe diverse segmente temporale, nici nu analizau consecințele obținerii mijloacelor de probă în condițiile acestui protocol/nu dispuneau de un cadru legal de referință, ele identificând problema supusă judecății Curții Constituționale și importanța ei de abia în momentul în care s-a prezentat public existența acestuia”, arată CCR.
