Premium
După ce avocata Laurei Codruţa Kovesi, Nicoleta Popescu, a declarat pentru ziare.com că plângerea fostei şefei a DNA la CEDO „a trecut de filtrul admisibilității şi că urmează să fie judecată pe fond de Curte”, agentul guvernamental al României la Curtea Europeană oferă primele detalii privind acţiunea lui Kovesi împotriva statului român.
Potrivit procedurii CEDO, etapa admisibilității nu poate fi depășită înainte de a se comunica Guvernului român numărul de înregistrare al plângerii şi de a se cere acestuia o poziție juridică pe speța respectivă.
CITEȘTE ȘI: Arme împotriva răcelii: Ceaiurile mai puţin cunoscute care întăresc sistemul imunitar
„Cererea pe care o menționaţi în solicitare NU A FOST COMUNICATĂ Guvernului, care în consecință nu are cunoștință în mod oficial de aceasta. După ce cererea va fi comunicată Guvernului, acesta va avea la dispoziție un interval de timp pentru a-și formula observațiile cu privire la admisibilitatea și fondul cauzei, raportat la întrebările transmise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauză”, a declarat agentul guvernamental pe lângă CEDO, Catrinel Brumar, pentru Q Magazine.
În fapt, plângerea depusă de Kovesi a trecut doar etapa admisibilităţii din punct de vedere al formei, acest lucru neavând nicio legătură cu un eventual caracter admisibil pe fondul cererii.
Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA, plângerea fiind depusă în luna decembrie a acestui an. În plângere se arată că au fost atacate drepturile omului.
„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională. Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de "intervenientă" pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruţa Kovesi, transmis de biroul de presă al Parchetului General.
Potrivit fostei şefe DNA, decizia Curţii Constituţionale nu a putut fi contestată, inexistenţa unei căi de atac fiind stabilită de însăşi motivarea Deciziei Curţii Constituţionale.
„Astfel, am reclamat şi faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituţională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanţiile unui proces echitabil sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern "un recurs efectiv", un temei de drept şi o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestaţie privitoare la drepturile şi obligaţiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiţiei şi decise de Curtea Constituţională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”, se mai arată în răspuns.
CITEȘTE ȘI: Şase motive să consumi dovleac. O adevărată comoară în lupta cu îmbătrânirea .
