Premium
Idealul păcii este în continuare pe "frontispiciul" UE, însă crizele sale repetate ne duc cu gândul la "sfârşitul Sfântului Imperiu", avertizează experţi. La 60 de ani, UE, angajată într-un divorţ inedit cu Marea Britanie, încearcă să se redreseze, scrie miercuri AFP într-un amplu comentariu, preluat de agerpres.
"Proiectul european nu a părut niciodată atât de îndepărtat de popor ca astăzi", constată preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, în ajunul celebrării la Roma a celei de-a 60-a aniversări a Tratatului Fondator al UE.
Administraţia Trump găzduieşte prima reuniune a coaliţiei împotriva Statului Islamic
2017 este anul tuturor pericolelor: UE va trebuie să facă front comun pentru a negocia ruptura cu Londra şi să stăvilească ascensiunea partidelor xenofobe şi eurofobe, care speră să progreseze mai mult decât oricând la viitoarele scrutine din Franţa şi Germania.
Maxima lui Jean Monnet, unul dintre părinţii fondatori ai UE, potrivit căreia "Europa se va construi în crize şi că va fi suma soluţiilor ce vor fi găsite pentru aceste crize", a fost multă vreme mantra liderilor şi funcţionarilor europeni. Însă astăzi nimeni de la Bruxelles nu mai riscă o atare previziune.
"Ceea ce s-a schimbat este faptul că azi nu ne mai confruntăm cu o singură criză importantă, ci cu o multitudine de crize foarte grave şi complicate", explică Stefan Lehne, cercetător asociat al Centrului Carnegie Europa. "Nu mai putem garanta că UE va ieşi cu bine din aceste crize în 2017 şi 2018", adaugă el.
UE va supravieţui, cel puţin ca piaţă unică, datorită "puternicelor logici economice pe care se fondează", estimează fostul diplomat austriac. Însă el mărturiseşte că uneori îl duce gândul la "Sfântul Imperiu romano-german, ce a continuat să existe mai multe secole după ce a murit politic".
Coaliţia internaţională a bombardat un centru de refugiaţi din Siria. 33 de civili au pierit
Politica "scaunului gol" a generalului De Gaulle în 1965-1966, adeziunea tardivă a Marii Britanii, în anii 1970, pe fondul şocului petrolier şi crizei monetare, UE a cunoscut şi altele, aminteşte Frederic Allemand, cercetător în studii europene la Universitatea din Luxemburg. "Însă crizele de astăzi ne fac să ne întrebăm cu privire la sensul profund al proiectului european", estimează el. "Evident, pacea este în continuare pe frontispiciu, însă dincolo de asta, ce model economic şi social vrem noi în Europa?", se întreabă Allemand.
De un deceniu, această "frumoasă idee" născută pe ruinele celui de-Al Doilea Război Mondial, nu a cunoscut niciun răgaz.
Şomajul din UE rămâne crescut şi creşterea economică destul de timidă, consecinţe ale crizei financiare din 2007-2008, apoi a crizei datoriilor ţărilor din sud, la care Bruxellesul a răspuns prin cure de austeritate extrem de nepopulare. În 2015, Grecia a eşuat chiar în a ieşi din zona euro.
Europenii nu au reuşit să oprească tragedia siriană, nici conflictul din Ucraina, sursă a unor grave tensiuni cu Rusia lui Vladimir Putin. Peste tot, atentatele jihadiste au schimbat în mod radical climatul de securitate.
EXPLOZII puternice în Nigeria. Patru morţi şi 18 răniţi
Sosirea a circa 1,4 milioane de migranţi în 2015 şi 2016 pe Marea Mediterană a adâncit şi mai mult divergenţele, unele ţări, cum este Ungaria lui Viktor Orban, ridicând garduri de sârmă ghimpată, contrar Germaniei care iniţial şi-a deschis frontierele în faţa migranţilor.
"Niciodată până acum, nu am văzut o asemenea fragmentare şi atât de puţină convergenţă în Uniunea noastră", a recunoscut preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, descriind Europa în "criză existenţială".
În acest context, negocierile asupra Brexitului care ar urma să înceapă în mai pot da impresia că UE atârnă doar de un fir de păr. Însă, asigură experţii, orizontul s-ar putea lumina dacă alegerile franceze din primăvară şi cele germane din septembrie vor duce la victoria unor lideri capabili să accelereze noul proiect european.
Cu condiţia de a recâştiga favoarea opiniei publice, ultimele sondaje arătând o lipsă de ataşament în creştere, atenţionează Iain Begg, profesor la London School of Economics (LSE).
Europa şi-a delapidat deja prea mult "capitalul politic" şi dacă acesta se va degrada prea tare, se va putea ajunge cu adevărat la un moment care va fi într-adevăr sfârşitul", avertizează el.
