Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Laurențiu Rebega și viitorul Ambasador SUA la UE, conferință despre Balcani

facebook.com
rebega

Europarlamentarul Laurențiu Rebega a organizat astăzi, la Bruxelles, o conferință intitulată „Evitarea unor noi crize în Balcani”. Invitatul său principal a fost dr. Theodore Roosevelt Malloch, profesor, autor și realizator de emisiuni tv din Statele Unite, despre care presa din SUA și din Occident a speculat că va fi viitorul Ambasador al SUA la Bruxelles. Un alt speaker în cadrul conferinței a fost jurnalistul român Roland Cătălin Pena.

În discursul său despre rolul României în Balcani, Laurențiu Rebega a arătat ”rolul pozitiv pe care îl poate juca România și capacitatea țării noastre de a se implica pentru întărirea încrederii între statele și comunitățile din zonă, în așa fel încât regiunea noastră să nu mai fie asociată cu un focar de tensiuni și conflicte inexplicabile pentru civilizația secolului XXI”.

Potrivit lui Rebega, singura soluție realistă de perspectivă pentru o pace durabilă în Balcani rămâne abordarea curajoasă a disputelor și deschiderea unui dialog sincer între toate părțile interesate.

”Dar această soluție necesită două precondiții, a precizat europarlametnarul român. Prima este ca procesul să fie inițiat de jos în sus. Este o condiție greu de realizat, pentru că tendința de rezolvare a conflictelor, de-a lungul întregii istorii, a fost ca liderii să fie cei care să decidă. Este momentul unei revoluții în democrație, în sensul de a da o putere reală celor care se află, de fapt, în miezul conflictului. Orice fel de soluție care vine de sus în jos va genera nemulțumiri. În schimb, dacă oamenii trebuie să aleagă, chiar dacă procesul durează mai mult, se ajunge la eliminarea cauzelor profunde ale disputelor.

A doua precondiție este, într-un fel, un corolar al celei dintâi. Peninsula Balcanică și multe alte locuri ale lumii au fost și sunt obiecte de interes pentru marile puteri. Cele două războaie mondiale, dar și perioada care a urmat, au arătat că intervenția marilor puteri în chestiuni locale, în loc să rezolve problemele, a generat crize și războaie de lungă durată. Este firesc ca marile puteri să aibă interese și să le urmărească în diverse zone strategice ale lumii. Dar este profund imoral ca aceste interese să fie satisfăcute cu prețul unor războaie sângeroase purtate prin intermediul unor terți. Marile puteri ar trebui să recunoască faptul că, pe termen lung, stimularea unor tensiuni în diverse zone ale lumii le aduce mari dezavantaje”.

Dar și România poate juca un rol în acest sens, ca și celelalte țări din zonă. Ce pot face ele, se întreabă europarlamentarul. ”În primul rând, să nu ignore aceste tensiuni. Din păcate, noi, statele mici, am preferat, de fiecare dată, să-i lăsăm pe „cei mari” să intervină. Ideea care a prevalat a fost că „cei mari” au o putere de a rezolva conflictul care nouă ne lipsește. Argumentul este corect, dar raționamentul este parțial greșit. „Cei mari” pot și trebuie să își folosească puterea economică pentru a rezolva conflictul. Dar cei mari se află, de cele mai multe ori, în necunoștință de cauză față de problemele locale și tind să trateze totul fără răbdare și la modul statistic”.

Rebega a mai arătat că ”în acest moment, marea problemă a Balcanilor este sărăcia. Este o problemă care afectează nu numai Balcanii die Vest, ci și țările din UE, România, Bulgaria, Croația și chiar Grecia, unde există un decalarj greu suportabil față de media europeană. Nu este vorba, însă, de o sărăcie pur și simplu, ci despre o sărăcie accentuată psihologic de amintirea unei perioade de relativă prosperitate, de dinainte de conflictele anilor ‘90. Vreau să subliniez că sărăcia și atitudinea față de politic sunt elemente puternic condiționate subiectiv. Nu e totuna dacă azi ești sărac, dar mai bogat decât ieri, sau astăzi ești mai sărac decât ai fost ieri. Problema în Balcani nu este doar sărăcia, ci, mai ales, sărăcirea. Iar pentru sărăcire oamenii caută cauze și responsabili”.

Rebega găsește și soluții: ”nu sunt un adept al autismului economic, a declarat el, și este evident că Balcanii au nevoie de investiții occidentale. Dar țările noastre pot și trebuie să-și depășească condiția de „remorci” ale Europei sau de „backyard” al uneia sau alteia dintre puterile occidentale. Este foarte discutat, și mai ales criticat, grupul de la Vișegrad. Foarte mulți comentatori îl consideră a amenințare la adresa Europei. În special cercurile euroforice neoliberale se înverșunează să critice încăpățânarea Budapestei sau Varșoviei de a se opune unor decizii de la Bruxelles. Nu are importanță, aici, tematica divergențelor între Vișegrad și Bruxelles. Vreau să subliniez doar că o poziție comună a unor țări, chiar mai mici sau mai slabe, este de natură să îi aducă pe cei puternici la realitate și să-i determine să negocieze”.

Rebega și-a încheiat discursul de la conferință cu câteva aprecieri despre România: ”Țara noastră a avut o bună tradiție în diplomație. O tradiție caracterizată de tact, inițiativă și modestie. Eu cred că aceste lucruri ne pot ajuta să devenim un factor activ în dezvoltarea durabilă a Balcanilor. Nu vrem și trebuie să ne ferim să devenim un Big Brother în zonă. Trebuie să pornim de la ideea că detensionarea și dezvoltarea este în folosul nostru, al tuturor. Ideea unei unități balcanice pare, acum o utopie, dar ea se bazează pe un fond cultural comun. O unitate balcanică nu ar fi contradictorie nici cu Uniunea Europeană și nici cu alte formule de cooperare internațională, cum este Grupul de la Vișegrad. O unitate balcanică ar deține o poziție strategică excepțională și ar beneficia de resurse umane și materiale deosebite.  O unitate balcanică ar lega centrul continentului de Asia Mică și Orient și zona Adriaticii de Marea Neagră și, mai departe de Caucaz și Drumul mătăsii. Nu trebuie să ne temem de viziuni, pentru că viziunile schimbă lumea!”.

El a oferit în concluzie exemplul României: ”În România, în mod excepțional, trăiesc comunități ale tuturor popoarelor din Balcani. Mai mult, acestea au organzații politice recunoscute și reprezentate în Parlament. Chiar dacă și în România se mai fac auzite unele glasuri naționaliste excesive, țara noastră este un loc al unui real dialog interetnic și inter-confesional.  Cred că de aici trebuie să plecăm într-un demers de creare a unității balcanice”.

content-image

Parlamentul European nu este responsabil de conținutul acestui articol. Articolul este subvenționat din bugetul 400 al Grupului ENL.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.