Construcțiile salvează România/ Laurențiu Țăranu, CEO Port Shipping & Engineering: Evoluțiile din construcții au reprezentat surpriza plăcută a primăverii

„Niciodată nu a fost mai actual mitul constructorului care își dedică viața realizărilor care vor dăinui mulți ani de acum înainte. Dacă ar fi să găsim o imagine care să reprezinte România de astăzi, aceea ar fi Meșterul Manole. Sectorul construcțiilor a împins cu putere țara în sus în toate statisticile europene. Și o face de mulți ani, nu de ieri de astăzi.”, a declarat pentru Q Magazine Laurențiu Țăranu, CEO al PORT SHIPPING & ENGINEERING (PSE) companie care activează ca terminal portuar și în construcții civile și industriale, infrastructură și dezvoltare imobiliară.

Într-o Europă în care țara noastră se regăsește printre codașe la mulți indicatori statistici, la construcții suntem printre fruntașii continentului: în trimestrul I al anului 2022, sectorul construcțiilor de la noi are o creștere de 6,5% în raport cu același trimestru al anului trecut și de 9,5% față de trimestrul precedent (al IV-lea din 2021), ceea ce ne plasează pe locul trei european ca dinamică trimestrială (după Slovenia, +33% și Polonia 13,7%) și pe locul șase european după dinamica anuală a trimestrelor similare (după alte state estice- Polonia, Slovenia, Ungaria, Cehia și după Finlanda). Oricum, la ambii indicatori depășim binișor mediile europene.

Ca perspectivă în timp, România are a treia cea mai bună evoluție multianuală din Uniunea Europeană: +38% față de 2015, depășiți fiind doar de Ungaria (+72%) și Slovenia (+63%):

Și trebuie să admitem că, după pandemie, sectorul construcțiilor a fost cel mai lovit sector din economie. Toate materialele și materiile prime au avut scumpiri amețitoare, de la triplarea costului pentru oțel beton până la triplarea costurilor cu energia și dublarea prețurilor la combustibili. „A reuși să produci și să crești într-o asemenea piață este, fără îndoială, o performanță remarcabilă”, este de părere Laurențiu Țăranu.

Și mai trebuie spus ceva important: creșterea medie din domeniul construcțiilor se datorează exclusiv investitorilor privați, care au raportat creșteri de 21% la clădirile rezidențiale și de 16% la construcțiile nerezidențiale (în special clădiri de birouri). Statul în schimb, responsabil de lucrările inginerești a marcat o scădere cu aproape 12% în partea sa de activitate:

Iată, deci, una din explicațiile creșterii economice pe trimestrul I al anului curent, creștere la care țara noastră a fost campioană europeană. Căci „dacă multe sectoare au dezamăgit, evoluția din industria construcțiilor a reprezentat surpriza plăcută a primăverii” crede Laurențiu Țăranu.

Înfruntând o piață cu creșteri bruște și amețitoare ale costurilor cu materiile prime și cu materialele, dar beneficiind de o iarnă ceva mai blândă, constructorii României și-au valorificat cu brio vocația de meșter Manole. Riscurile financiare datorate scumpirilor și „strângerii” cererii au fost compensate de o planificare inteligentă și de o organizare mai bună. „Evident că de un mare ajutor au fost și măsurile de încurajare a muncii în industria respectivă”- adaugă Laurențiu Țăranu, neuitând contribuția importantă a reglementărilor fiscale favorabile (scutirea de impozitul pe venit și de o parte a contribuțiilor sociale plus ridicarea pragului pentru salariul minim).

Laurențiu Țăranu, CEO al PORT SHIPPING & ENGINEERING (PSE) Foto Mihail Oprescu

Iar unul dintre marile motoare care au propulsat construcțiile românești a fost re-descoperirea țării noastre de către cetățenii români și de turiștii străini deopotrivă. Cererea în creștere în domeniul turismului intern, stimulată de restricțiile de călătorie din timpul pandemiei, a fost un motiv în plus pentru dezvoltarea infrastructurii turistice, ceea ce se va dovedi un mare „plus” în anii care vin. Mai multe hoteluri noi și renovate vor crește atractivitatea destinațiilor turistice interne tradiționale din țară, adică zona montană și litoralul. Mai mulți turiști români vor putea să ajungă și să se bucure de aceste destinații, grație investițiilor din ultimii ani. Și iată cum un mare risc al economiei noastre (restricțiile impuse în pandemie) a fost transformat într-o oportunitate exploată, iar cei care au înfruntat coronavirusul investind în spații de cazare pe litoral și la munte vor culege acum roadele curajului și a deciziilor înțelepte. Iar turismul intern va continua să crească, aducând o nevoie și mai mare de investiții în stațiunile românești. „Un adevărat cerc virtuos”- conchide Laurențiu Țăranu.

Cine citește astăzi cu atenție cifrele care indică evoluția turismului nostru intern din ultima perioadă nu are cum să nu observe că românii au re-descoperit propria lor țară și se bucură că au făcut-o:

O creștere de 30% a numărului de înoptări nu avea cum să se întâmple fără creșterea corespunzătoare a spațiilor nou construite de cazare. Și iată din nou cercul virtuos al dezvoltării, noile construcții potențează creșterea numărului de turiști, care la rândul ei generează nevoia de noi spații de cazare, din ce în ce mai stratificate și mai performante la raportul calitate-preț.