Alegerile pentru Primăria Generală a Municipiului București, desfășurate pe 7 decembrie 2025, s-au dovedit încă de la start un test pentru strategiile politice și au demonstrat că alegerile într-un singur tur sunt imprevizibile ca rezultat final.
Lecția alegerilor parțiale locale de la Primăria București
Niciun candidat nu s-a detașat semnificativ, iar opțiunile alegătorilor au rămas extrem de dispersate la început, dar sfârșitul a fost dictat de VOTUL UTIL. Pentru că nici un alegător, care catadicsește să se ducă la vot, nu vrea să își irosească votul și votează nu cu cine îi place cel mai mult, ci cu cel care seamănă cel mai mult cu cel pe care îl place el.
Alegerile din 7 decembrie 2025 au avut trei părți:
Declanșarea alegerilor - precampania
Intrarea în cursă a surprizelor
Dictatul votului util - polarizarea.
La finalul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie, odată cu declanșarea oficială a alegerilor, candidații partidelor principale au fost anunțați, însă niciunul nu s-a detașat, potrivit cercetărilor sociologice.
Declanșarea alegerilor - precampania
Final de octombrie - început de noiembrie se anunță pe rând candidații partidelor de guvernare și nu numai.
Opțiunile sunt neclare și pare că vreunul din candidați s-ar detașa: avem trei candidați, Băluță Băluță PSD cu un mic avantaj, urmat de candidatul PNL Ciprian Ciucu pe loc secund și foarte aproape Cătălin Drulă, candidatul USR. Nimeni însă nu depășea 26-27%.
Intrarea în cursă a ”surprizelor”
Lucrurile s-au precipitat în partea II.
Campania a luat amploare în mijlocul lunii noiembrie, odată cu intrarea în joc a realizatorului TV, Anca Alexandrescu, susținută de AUR. Intrarea ei în cursă a dat peste cap bazinul electoral pe care se așezase Daniel Băluță.
În scurt timp ea saltă semnificativ în sondajele de opinie. AUR e forțat să intre în campanie pe bune.
Este probabil chiar momentul în care s-a decis în mare măsură soarta alegerilor. S-a creat un pluton de trei candidați, Băluță, Ciucu și Alexandrescu, și la mică distanță Drulă.
Și în această etapă estimările sociologice au dus la ideea că nici unul din candidați nu putea lua peste 25%.
Indecizia era încă la cote înalte. Încă era o bucată mare a electoratului, în jur de 10-13% care mergeau pe candidații mai mici: Vlad Gheorghe, Orlando Teodorovici, Makaveli și Burcea.
În astfel de condiții de opțiuni dispersate se intră în campania electorală oficială.
Verdictul final e dat de Votul Util
În sistemul de alegeri într-un singur tur de scrutin, în vigoare în România, pentru alegerea primarilor, alegătorii tind să se orienteze către candidații percepuți ca având șanse reale. Fenomenul este cunoscut ca vot util.
Începe sarabanda retragerilor din cursă: Makaveli, Teodorovici și Vlad Gheorghe, iar unii candidați chiar semnalizează singuri că nu au șanse și deci liber la vot pentru alți candidați.
În acest context Cătplin Drulă se stinge încet, dar sigur și pierde cam 3-4% foarte repede în favoarea lui Ciprian Ciucu care ia voturi de la Drulă și de la candidații mai mici. Mulți alegători rămân fără opțiune și preferă să nu vină la vot.
Pe final de campanie Ciprian Ciucu ia viteză puternică, iar Daniel Băluță este încurcat foarte tare de Anca Alexandrescu și de greșeli flagrante ale strategilor campaniei candidatului PSD. Dovadă clară stă sondajul CURS cu 2 zile înainte de alegeri care arata cu acuratețe deznodământul.
Aici trebuie făcută diferența clară între direcția politică clară a Centrului PSD (care a marșat clar pe vot anti-Bolojan și anti-măsuri de austeritate... care s-au dovedit câștigătoare în țară - ex. CJ Buzău și alte multe primării câștigate la pas de PSD) și deciziile staff-ului tehnic al candidatului Daniel Băluță care au dovedit o necunoaștere crasă a electoratului Capitalei, a tehnicilor de campanie și inclusiv a sistemului de vot din România.
Nu e deci o eroare politică PSD, ci erori în lanț a staff-ului tehnic de campanie condus de Cristian Movilă (recalificat din fotograf în strateg politic).
Lecțiile parțialelor erau cunoscute la București
Aceeași dinamică a fost observată în trecut la alegeri locale și parțiale: 2016, 2017, 2020 și 2024, iar la aceste alegeri lucrurile au fost doar reconfirmate.
În fapt se știe clar și acționează ca o axiomă:
Alegerile într-un singur tur de scrutin acționează astfel: polarizarea votului, cu candidați „iepuri” sau care se retrag pentru alții, cu schimbări și ascensiuni spectaculoase pe ultima sută de metri
Așa a fost în Capitală în 2016 la locale, în 2017 la alegeri parțiale, în 2020 la locale, în 2024 la București la primar, dar și în alte orașe mari; chiar și acum, la alte alegeri decât cele din București.
Comentează