Legalitatea capturării preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro de către SUA va fi în centrul atenţiei la Organizaţia Naţiunilor Unite, luni, dar este puţin probabil ca Washingtonul să se confrunte cu critici puternice din partea aliaţilor săi cu privire la operaţiunea militară din statul latino-american, relatează Reuters, potrivit news.ro.
Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU se vor reuni luni, după ce forţele speciale americane l-au capturat pe Maduro într-o operaţiune desfăşurată sâmbătă, care a provocat întreruperi de curent în unele zone din Caracas şi a lovit instalaţii militare. Autorităţile venezuelene au declarat, de asemenea, că operaţiunea a fost mortală. Maduro se află acum în detenţie la New York, aşteptând să compară luni în faţa instanţei pentru acuzaţii legate de droguri.
Rusia, China şi alţi aliaţi ai Venezuelei au acuzat Statele Unite că au încălcat dreptul internaţional, dar aliaţii SUA – mulţi dintre ei opunându-se lui Maduro – s-au arătat mai puţin vocali în ceea ce priveşte îngrijorările legate de utilizarea forţei militare.
„Judecând după reacţiile liderilor europeni de până acum, bănuiesc că aliaţii SUA vor fi extrem de evazivi în Consiliul de Securitate”, a declarat Richard Gowan, directorul departamentului de probleme globale şi instituţii al International Crisis Group, un grup de reflecţie.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, consideră că operaţiunea SUA creează „un precedent periculos”, a declarat sâmbătă purtătorul său de cuvânt. Mulţi experţi juridici spun, de asemenea, că acţiunea SUA a fost ilegală, deşi Washingtonul va putea bloca orice încercare a Consiliului de Securitate al ONU de a-l trage la răspundere.
Washingtonul invocă autoapărarea
În urma operaţiunii americane, statele europene au cerut în mare parte respectarea dreptului internaţional, fără a menţiona în mod specific Washingtonul, deşi ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că SUA au încălcat „principiul de a nu recurge la forţă, care stă la baza dreptului internaţional”.
Carta ONU prevede că membrii „se vor abţine în relaţiile lor internaţionale de la ameninţarea sau utilizarea forţei împotriva integrităţii teritoriale sau independenţei politice a oricărui stat”. În prezent, Organizaţia Naţiunilor Unite are 193 de membri.
Duminică, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a citat articolul 51 din Carta ONU, care prevede că nimic „nu va afecta dreptul inerent la autoapărare individuală sau colectivă în cazul unui atac armat împotriva unui membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite”.
„În acest caz, avem un baron al drogurilor, un lider ilegitim acuzat în Statele Unite, care colaborează cu China, Rusia, Iranul, grupuri teroriste precum Hezbollah, introducând droguri, bandiţi şi arme în Statele Unite ale Americii şi ameninţând să invadeze ţările vecine”, a declarat el pentru Fox News.
Cu toate acestea, experţii juridici spun că operaţiunea SUA a fost ilegală, deoarece nu a avut autorizarea Consiliului de Securitate al ONU, nu a avut consimţământul Venezuelei şi nu constituie autoapărare împotriva unui atac armat.
„Acţiunea a încălcat dreptul internaţional”, a declarat Tom Dannenbaum, profesor la Facultatea de Drept din Stanford. „Obiecţiile juridice serioase faţă de regimul Maduro nu elimină necesitatea unei baze legale pentru utilizarea forţei militare în Venezuela”.
Vetoul SUA protejează Washingtonul
Dar Washingtonul nu poate fi tras la răspundere pentru nicio încălcare de către Consiliul de Securitate al ONU, care are sarcina de a menţine pacea şi securitatea internaţională. SUA exercită dreptul de veto - alături de Rusia, China, Marea Britanie şi Franţa - şi astfel poate bloca orice acţiune.
Maduro a fost pus sub acuzare în 2020 pentru conspiraţie de narcoterorism, printre alte acuzaţii aduse de SUA. El a negat întotdeauna orice implicare în activităţi criminale.
„Chiar dacă Maduro ar fi responsabil pentru contrabanda cu droguri în SUA, o astfel de contrabandă nu constituie un atac armat şi nu autorizează SUA să folosească forţa în legitimă apărare”, a declarat Milena Sterio, profesoară la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Cleveland.
Ea a mai spus că Washingtonul „nu poate exercita jurisdicţie extrateritorială pentru a aresta persoane oriunde doreşte”.
Adil Haque, profesor la Facultatea de Drept Rutgers, a declarat, de asemenea, că capturarea lui Maduro de către SUA „a constituit o încălcare ilegală a inviolabilităţii şi imunităţii unui şef de stat în funcţie, care poate să nu aibă legitimitate democratică, dar care îşi îndeplinea în mod clar şi eficient funcţiile oficiale în numele statului său”.
Maduro va compărea în faţa unui tribunal american, Trump afirmă că sunt posibile noi atacuri
Preşedintele venezuelean înlăturat de la putere, Nicolas Maduro, urmează să compară luni în faţa unui tribunal american, după ce a fost capturat în weekend de forţele americane. Preşedintele SUA, Donald Trump, a lăsat deschise posibilitatea unei noi incursiuni dacă Statele Unite nu vor obţine ceea ce doresc de la guvernul interimar al Venezuelei.
Trump a declarat duminică reporterilor că ar putea ordona un alt atac dacă Venezuela nu cooperează cu eforturile SUA de a deschide industria petrolieră şi de a opri traficul de droguri. El a ameninţat, de asemenea, cu acţiuni militare în Columbia şi Mexic şi a spus că regimul comunist din Cuba „pare gata să cadă” de la sine.
Declaraţiile lui Trump au fost făcute înainte ca Maduro să se prezinte luni în faţa unui judecător federal din New York. Maduro a fost reţinut sâmbătă în timpul unei operaţiuni militare în Caracas, care a aruncat Venezuela în incertitudine.
Oficialii administraţiei Trump au descris confiscarea ca o acţiune de aplicare a legii pentru a-l trage la răspundere pe Maduro pentru acuzaţiile penale formulate în 2020, care îl acuză de conspiraţie la narcoterorism. Dar Trump însuşi a spus că au existat şi alţi factori, afirmând că raidul a fost provocat în parte de afluxul de imigranţi venezueleni în Statele Unite şi de decizia ţării de a naţionaliza interesele petroliere americane cu zeci de ani în urmă.
Comentează